Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Afacerea Nana, o simpla facatura politica

Fostul consilier prezidential Adrian Radulescu regreta implicarea sa în achizitionarea terenului de la Nana de catre familia Basescu. "Apare si în declaratia mea (la Parchet, n.r.), din proprie initiativa, neîntrebat de procurori, am spus: daca stiam ca va iesi un asemenea scandal în care familia prezidentiala va avea de suferit ca imagine, n-as fi facut asta niciodata. Si acum regret ca am facut-o pentru ca dintr-un lucru bun a iesit un lucru care... ma rog, n-are nicio legatura", a precizat Adrian Radulescu.

Acesta sustine ca declaratiile date la Parchet au fost în calitate de martor si a relatat cum au decurs acestea.
"La DNA nu am dat declaratii despre terenul de la Nana. Declaratii pentru Nana am dat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Si la DNA, si la Nana am fost în calitate de martor. Cand s-a discutat despre Nana au fost 10 întrebari, la toate am spus: nu. Erau asa: ati fost membru în vreo comisie de fond funciar în judetul Calarasi? Nu. Ati avut rude în comisia de la Nana care...? Nu. Aveti rude în localitatea Nana? Nu. Il cunoasteti pe prefectul X? Nu. Il cunoasteti pe primarul Y? Nu. Cand ati fost secretar de stat ati aprobat transferuri de teren de la Agentia Domeniilor Statului catre comisia de fond funciar Calarasi? Nu, nu era în subordinea mea. Si, ma rog, au mai fost trei-patru întrebari", a afirmat Radulescu.
El a mai spus ca, pentru procurori, "erau mai importante lucrurile care tineau de Ioana Basescu, de cum au fost procedurile de cumparare a terenului, lucruri la care am spus: domnule, va raspund din amabilitate pentru ca este vorba de un contract între o persoana fizica si una juridica si care nu intra nici în competenta Parchetului, nici a nimanui ca si ancheta atata timp cat nu s-a comis nicio ilegalitate".
Radulescu a participat, joi, la Targoviste, la o conferinta de presa a organizatiei judetene a PMP Dambovita, în calitate de vicepresedinte la nivel central al partidului.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 25 din 24 iunie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.