Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Inca doua masuri de finantare prin PNDR

Ministrul Daniel Constantin a anuntat ca, în aceasta saptamana, vor fi lansate alte doua masuri de finantare din PNDR:
- Masura 6.2 - sprijin pentru înfiintarea de activitati neagricole. Fond disponibil: 44 milioane de euro.
- Masura 6.4 - investitii în crearea si dezvoltarea de activitati nonagricole. Fond disponibil: 57 milioane de euro.
Trei masuri de finantare care s-au deschis pana acum sunt:
- submasura 4.1 - investitii în exploatatii agricole;
- submasura 6.1 - sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;
- submasura 19.1 - sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala.
Alte patru submasuri de finantare au fost deschise pe 8 iulie 2015:
- submasura 4.1 a - investitii în exploatatii pomicole;
- submasura 4.2 - sprijin pentru investitii în procesarea si marketingul produselor agricole;
- submasura 4.2 a - investitii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol;
- submasura 6.3 - sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."