Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cursuri organizate la Camera agricola Sibiu

Camera Agricola Sibiu a deschis prima serie a cursului de formare profesionala pentru beneficiarii Masurii 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta". Cursurile se adreseaza fermierilor care au semnat decizii de finantare începand cu anul 2012 si care nu au urmat cursuri prin
Masura 111 "Formare profesionala, informare si cunostinte". Cursul este obligatoriu pentru toti fermierii care au ajuns în anul IV si nu au urmat acest tip de curs.
In judet sunt 400 de fermieri care pot face aceste cursuri. "La aceasta editie s-au înscris doar 27 fermieri. Probabil ca unii dintre cei aflati în aceasta situatie vor renunta la cei 1.500 de euro pe care îi primeau gratis", a declarat Georgeta Purima, presedinta Camerei Agricole.
Cursul are 4 module - "Managementul exploatatiilor agricole", "Contabilitate", "Agricultura ecologica" si "Protectia mediului". O grupa de cursanti are 20-25 fermieri. Durata cursului este de 5 zile, dintre care 4 sunt destinate instruirii teoretice si o zi, instruirii practice.

Costul cursului este suportat de fiecare fermier si este în valoare de 250 lei.

In paralel, Camera Agricola Sibiu are în desfasurare cea de a treia serie de cursuri de calificare ca "lucrator în cresterea animalelor". Cursul cuprinde în total 360 de ore, din care 120 ore de teorie si 240 ore de practica la o ferma. El se întinde pe durata a 3 luni. "Pana în prezent am încheiat doua astfel de cursuri cu cate 28 de cursanti fiecare. Acum facem înscrieri pentru a patra editie a cursului de lucrator în cresterea animalelor", Cursul costa 400 lei.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."