Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Am facut bursa de cereale la Corabia, dar portul nu functioneaza

Portul comercial Corabia, care ar trebui folosit pentru transportul fluvial al produselor agricole pana la Constanta, nu poate fi utilizat. Din cauza nivelului scazut al Dunarii, e adevarat, dar si din cauza ca senalul navigabil e navigabil doar cu numele, el fiind de fapt colmatat. Asa ca cei care au silozuri în apropierea portului si se bazau pe fluviu, acum cara cerealele cu camioanele pana la calea ferata. Si de acolo, în vagoane, iau drumul Constantei.

Primarul orasului se lauda ca va cere ministrului Transporturilor sa ia masuri cat mai rapide în legatura cu senalul navigabil. Sa vedem daca ministrul o sa-l bage în seama. "Au aparut insule de nisip pe Dunarea dragata în urma cu doi ani si jumatate. Senalul s-a îngustat, iar cand scade apa, portul nu mai poate fi utilizat", se plange primarul.

El mai are un of. Constructia portului turistic Corabia stagneaza pentru ca barja cu materiale, anrocamente pentru stabilizarea malurilor, e blocata la vreun kilometru distanta. Va dati seama, de asta nu se va umple Corabia de turisti anul viitor.
In plus, nici bursa de cereale, facuta pe multe milioane din bani europeni, nu functioneaza. Daca ar fi functionat, abia aceea ar fi fost o stire.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."