Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ziua Porumbului, īn ferma lui Nicolae Sitaru

Pe 10 septembrie s-a tinut la Orezu, īn judetul Ialomita, Ziua Porumbului. Este, de cativa ani, probabil cel mai de anvergura eveniment construit de un fermier, pentru fermieri. Acum 6 ani, cand a organizat evenimentul pentru prima data, mai puteam banui ca Nicolae Sitaru, organizatorul si sufletul acestei zile dedicate, a avut intentia sa se faca cunoscut, sa-l vada lumea. Era proaspat presedinte al LAPAR. De atunci pana astazi, Ziua Porumbului s-a asezat ca un eveniment dedicat profesionistilor acestei culturi si nici Nicolae Sitaru nu a aratat vreun interes propagandistic personal. Ca īn ultimii ani, si acum au venit īn jur de 1.000 de oameni, īn cea mai mare parte a lor fermieri. E suficient sa arunci un ochi īn parcare si īntelegi cate masini de teren noi sunt. Chiar si sub stratul fin de praf, asa cum īi sta bine masinii unui agricultor respectabil, tot se ghiceste linia aceea de masina buna.

De la intrare peisajul este dominat de steagurile companiilor. Iese īn evidenta compania Bayer, partener oficial al evenimentului. Dar nu lipseste nici o firma cat de cat importanta.

Pe masura ce intri pe aleea anume trasata printre cei mai frumosi hibrizi de porumb, steagurile se schimba. Aici e Pioneer, dincolo DuPont, mai īncolo Euralis, KWS, Syngenta etc.
Anul acesta Nicolae Sitaru a cultivat hibrizi de la 11 companii producatoare de samanta (Caussade, Euralis, IF Porumbeni din Rep. Moldova, KWS, Maļsadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT, Saaten Union si Syngenta). Alaturi, au mai fost trei loturi (Aectra, AISR si AgroEst) care neavand seminte, īsi promovau tratamentele proprii īn comparatie cu loturi martor.

Interesanta este initiativa AISR - Alianta Industriei Semintelor din Romania - care a īnfiintat loturi anume sa arate ce īnseamna productia de porumb cu seminte din porumbar, fie ele si tratate.

Dupa ce treceai de loturile de testare, cate doua pentru fiecare hibrid de porumb, drumul se deschide īntr-o mini expozitie īn toata regula. Utilaje Claas, John Deere, Horsch, Massey Ferguson, Mecanica Ceahlau, Same Deutz Fahr ori Vaderstad īsi disputa atentia fermierilor, alaturi de companii financiare si specialisti īn software de management agricol (Isagri si arendas.ro). In total, vreo 30 de companii, din tot spectrul interesant pentru un agricultor, au cautat atentia celor 1.000 de vizitatori fermieri. Sa privim realist, sunt destule expozitii agricole prin tara care nu se pot lauda cu cifrele astea.

Pe tot acest parcurs, printre loturi de porumb si standuri de utilaje, la capat se afla cortul cel mare. Acolo este scena, este muzica si mancarea. Pentru ca, de fapt, Ziua Porumbului este un eveniment de socializare īntre fermieri, sub un pretext frumos, cultura porumbului. Fiindca se tine īn camp, meniul e simplu, gratar, cartofi prajiti, muraturi. Dar gustoase.

Spre deosebire de anul trecut, vremea a fost taciturna. Nori cenusii si cate o bura de ploaie amenintau buna desfasurare. Parca sa faca īn ciuda agricultorilor apasati deja de efectele secetei, spunea un hatru. Nu-i nimic, a replicat la un moment dat Nicolae Sitaru, ploaia īn septembrie face bine la rapita.

Pentru prima oara, nu l-am vazut la aceasta īntalnire pe Adrian Radulescu. Parca si ministrul Daniel Constantin, si secretarul de stat Daniel Botanoiu au stat si ei putin. Au venit, au facut un tur al firmelor, zabovind un minut-doua pe la fiecare stand si au intrat īn cort cat sa apuce sa zica ministrul doua vorbe la microfon. Parca nici Laurentiu Baciu, un orator care cauta publicul agricol, nu a vrut sa iasa īn fata.

Nicolae Sitaru recunoaste ca nu organizeaza Ziua Porumbului pentru bani. Din banii pe standuri īsi acopera cheltuielile. "Eu platesc tot ce īnseamna catering, cort. Sunt cam 50.000 de euro, fara cheltuielile de semanat." In ultimii ani i-a transmis o parte din sarcinile de organizare fiului sau cel mare, Bogdan Sitaru.

Nu putem trece cu vederea prezenta, si la aceasta editie, a Asociatiei Producatorilor de Porumb, organizatie de care Nicolae Sitaru este foarte apropiat.

Despre cum a fost la Ziua Porumbului īn detaliu si mai ales cu multe fotografii, despre cantitatile de porumb recoltate din fiecare hibrid testat si despre cum vad fermierii evenimentul si ce ar mai īmbunatati la el, vom scrie pe larg īn urmatorul numar al suplimentului Porumbul, care īnsoteste lunar Profitul agricol.

Andrei OSTROVEANU

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.