Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Romania a înregistrat un usor excedent în comertul cu produse agroalimentare

Romania a înregistrat, în primele 10 luni ale anului trecut, un usor excedent în comertul cu produse agroalimentare, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. Excedentul, de 70,47 milioane de euro, vine mai ales din exporturile de cereale.

In primele 10 luni din 2015, tara noastra a încasat peste 1,62 miliarde de euro din exportul de cereale, pentru aproximativ 8,66 milioane tone. Cele mai mari încasari au fost obtinute din porumb - circa 797 milioane euro pentru 4,3 milioane tone; de la grau si meslin s-au încasat 546 milioane de euro pentru 2,76 milioane de tone, iar la floarea soarelui - 346 milioane de euro (851 mii tone). Exporturile de rapita au adus, în primele 10 luni ale anului trecut, un plus de 281 milioane euro pentru 726.741 tone, iar cele de orz - 263 de milioane de euro pentru o cantitate de 1,54 milioane de tone.
Potrivit datelor MADR, importurile de porumb au ocupat primul loc în primele 10 luni din 2015, cu 1,46 milioane de tone (259 milioane euro), fiind urmate de carnea de porc proaspata sau refrigerata (152.207 tone, în valoare de 239,12 milioane de euro).

Importurile de produse de brutarie, patiserie si biscuiti au depasit 87.396 tone (167,25 milioane euro), iar valoarea importurilor de zahar a totalizat 149,2 milioane euro pentru 425.500 tone.
Romania a încheiat pe excedent anii 2013 si 2014 în comertul cu produse alimentare, dupa 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de produse agricole.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."