Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cine e de vina pentru Ghidul conditiilor artificiale?

Comisia Europeana nu a obligat Romania sa faca un ghid al conditiilor artificiale privind PNDR, a anuntat, luni, Peter Baader, expert antifrauda al DG-Agri, venit în vizita de lucru în Romania. In 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, CE a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid pentru bune practici. Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Este adevarat însa ca principalele state vizate au fost Romania si Bulgaria, tari în care UE a gasit cele mai multe nereguli.
"In urma controalelor de audit, am vazut cu ochii mei conditii artificiale, iar AFIR nu le identificase drept situatii evidente. Personalul nu a observat pentru ca nu a avut informatiile sau pregatirea necesara", a spus Peter Baader, într-o întalnire la Parlament.

Acesta a tinut sa precizeze si ca expertii AFIR nu trebuie sa aplice abuziv ghidul. "Acest ghid este un pas înainte în directia potrivita. Dar nu trebuie aplicat în mod mecanic, ci cu discernamant. Poate ca, în anumite cazuri, nu a fost aplicat în modul cel mai inteligent, poate anumite restrictii au fost prea dure. Functionarii AFIR au nevoie în continuare de formare profesionala."

Si alte state au conditii artificiale
Peter Baader sustine ca nu doar Romania are probleme privind conditiile artificiale, ci si Polonia, de exemplu, o tara considerata de multe ori etalon în absorbtia de fonduri.
"Polonia a avut probleme mari în ceea ce priveste finantarea grupurilor de producatori, ceea ce înseamna tot crearea de conditii artificiale. A fost un caz cand într-un grup de producatori erau membri ai aceleiasi familii, unul din membri a facut un depozit de legume-fructe cu 100.000 de euro, apoi l-a vandut grupului cu 500.000 de euro, din care 250.000 euro bani europeni. Tot conditie artificiala", a exemplificat acesta.
Baader sustine ca nu trebuie sa ne victimizam, caci UE nu si-a fixat o tinta din Romania. "Nimeni nu încearca sa pedepseasca Romania. Am vrut doar sa îmbunatatim lucrurile. Va asigur pe onoarea mea ca o buna parte din salariul meu este pentru a promova banii europeni în tara dumneavoastra. Dar daca spuneti ca ar trebui cheltuiti banii europeni, chiar si cu nereguli, atunci nu sunt de acord", a punctat el.

Cine a facut, de fapt, acest ghid?
Cine si-a pus semnatura pe acest ghid ramane un mister. Fermierii sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, cand era secretar de stat. Se pare însa ca acesta da vina pe ministrul Achim Irimescu, pe atunci tot secretar de stat. Asociatiile se plang ca nu au fost consultate si ca ar fi vrut mai degraba un ghid de bune practici. La randul lor, oficialii AFIR sustin ca ghidul a fost facut de institutie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene.

Alina BARDAS

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."