Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cine e de vina pentru Ghidul conditiilor artificiale?

Comisia Europeana nu a obligat Romania sa faca un ghid al conditiilor artificiale privind PNDR, a anuntat, luni, Peter Baader, expert antifrauda al DG-Agri, venit īn vizita de lucru īn Romania. In 2012-2013, īn urma unor seminarii la nivel european, CE a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid pentru bune practici. Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Este adevarat īnsa ca principalele state vizate au fost Romania si Bulgaria, tari īn care UE a gasit cele mai multe nereguli.
"In urma controalelor de audit, am vazut cu ochii mei conditii artificiale, iar AFIR nu le identificase drept situatii evidente. Personalul nu a observat pentru ca nu a avut informatiile sau pregatirea necesara", a spus Peter Baader, īntr-o īntalnire la Parlament.

Acesta a tinut sa precizeze si ca expertii AFIR nu trebuie sa aplice abuziv ghidul. "Acest ghid este un pas īnainte īn directia potrivita. Dar nu trebuie aplicat īn mod mecanic, ci cu discernamant. Poate ca, īn anumite cazuri, nu a fost aplicat īn modul cel mai inteligent, poate anumite restrictii au fost prea dure. Functionarii AFIR au nevoie īn continuare de formare profesionala."

Si alte state au conditii artificiale
Peter Baader sustine ca nu doar Romania are probleme privind conditiile artificiale, ci si Polonia, de exemplu, o tara considerata de multe ori etalon īn absorbtia de fonduri.
"Polonia a avut probleme mari īn ceea ce priveste finantarea grupurilor de producatori, ceea ce īnseamna tot crearea de conditii artificiale. A fost un caz cand īntr-un grup de producatori erau membri ai aceleiasi familii, unul din membri a facut un depozit de legume-fructe cu 100.000 de euro, apoi l-a vandut grupului cu 500.000 de euro, din care 250.000 euro bani europeni. Tot conditie artificiala", a exemplificat acesta.
Baader sustine ca nu trebuie sa ne victimizam, caci UE nu si-a fixat o tinta din Romania. "Nimeni nu īncearca sa pedepseasca Romania. Am vrut doar sa īmbunatatim lucrurile. Va asigur pe onoarea mea ca o buna parte din salariul meu este pentru a promova banii europeni īn tara dumneavoastra. Dar daca spuneti ca ar trebui cheltuiti banii europeni, chiar si cu nereguli, atunci nu sunt de acord", a punctat el.

Cine a facut, de fapt, acest ghid?
Cine si-a pus semnatura pe acest ghid ramane un mister. Fermierii sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, cand era secretar de stat. Se pare īnsa ca acesta da vina pe ministrul Achim Irimescu, pe atunci tot secretar de stat. Asociatiile se plang ca nu au fost consultate si ca ar fi vrut mai degraba un ghid de bune practici. La randul lor, oficialii AFIR sustin ca ghidul a fost facut de institutie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene.

Alina BARDAS

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.