Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Grupul de reflexie pentru modernizarea agriculturii

Maria Bogdan

Aula Magna a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice a gazduit, pe 9 februarie, un simpozion cu tema “Modernizarea agriculturii”, organizat de Academia agricola impreuna cu Grupul de dezbateri despre agricultura si dezvoltare rurala si cu revista “Profitul agricol”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea ministrului Valeriu Tabara si a acad. Cristian Hera, vicepresedinte al Academiei Romane. Au fost prezenti parlamentari, cercetatori, cadre universitare si, bineinteles, fermieri.
Dezbaterile, moderate de presedintele ASAS, prof. dr. Gheorghe Sin, au evidentiat cele mai importante si acute aspecte legate de tema simpozionului, “Agricultorii stiu. Politicienii pot. Ii chemam sa lucreze impreuna!”. In deschiderea dezbaterilor, G. Ostroveanu, redactor sef al revistei “Profitul agricol”, a tinut sa precizeze ca ele marcheaza, in fond, primul pas public al unui club de discutii care s-a conturat mai demult. Grupul ramane deschis si isi propune sa ordoneze un dialog direct intre agricultori si politicieni. Periodic, vor avea loc intalniri care sa limpezeasca problemele, si pentru fermieri si pentru oamenii politici. Scopul comun este o mai buna reglementare legislativa, mai adecvata pentru agricultura noastra si pentru spatiul rural. Ostroveanu a subliniat ca aceasta idee a fost generata de experienta de peste 15 ani a redactiei, timp in care paginile revistei au fost deschise atat fermierilor, cat si oamenilor politici.

Participantii la discutiile informale din redactie au constatat ca, adesea, nici agricultorii nu au toate informatiile legate de subiect, nici oamenii politici.
Ideea unui cerc de dezbateri a fost salutata, in primul rand, de ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, care a precizat ca dialogul cu reprezentantii fermierilor, ai agricultorilor, a intrat si in practica ministerului. Iar acest dialog reprezinta o modalitate de a se contura solutii atat pentru problemele imediate, cat si pe termen mediu si lung. Importante sunt competenta, seriozitatea si buna intentie cu care se poarta dezbaterile.
Ministrul Tabara a insistat asupra necesitatii unei strategii agricole pe termen lung, pana in 2030, poate chiar pentru 2050.

Dupa ce a evidentiat aspectele esentiale carora incearca sa raspunda chiar in cursul actualului sau mandat, ministrul a reliefat si numeroasele probleme pentru care inca se cauta raspunsuri.
Interventiile fermierilor pe parcursul seminarului au evidentiat problemele cu care se confrunta producatorii agricoli. Nicusor Serban din Calarasi, Nicolae Sitaru, presedintele LAPAR, Zamfir... au dovedit ca cei care vin din agricultura reala au o intelegere adanca a realitatii sociale si economice. Ei pot propune solutii pertinente pentru modernizarea agriculturii si dezvoltarea principalelor sale sectoare. Au fost subliniate, mai ales, aspectele legate de finantare si, in special, de creditarea sectorului agricol, rezolvarea problemelor legate de dotarea tehnica si, in general, cele din domeniul institutional.
Sunt insa si informatii legate de legislatia europeana, de posibilitatile de interventie ale statului, de evolutia pietelor agricole mondiale pe care multi agricultori nu le-au inteles, si unde Ministrul Agriculturii ar trebui sa transmita cu mai multa transparenta cele convenite la nivel inalt, la Bruxelles.

Revista Profitul agricol, membrii clubului de reflexie pentru modernizarea agriculturii isi propun tocmai limpezirea acestor informatii si transmiterea lor catre cititori.
De remarcat este ca solutiile avansate au avut in vedere statutul sectorului agricol al Romaniei, de tara membra a Uniunii Europene, precum si obiectivul-tinta de realizare a competitivitatii fermierilor romani cu cei din tarile membre dezvoltate.
In finalul manifestarii, Alexandru Lapusan, fost ministru al Agriculturii, colaborator al revistei, a precizat ca acest club de discutii va fi apolitic si complementar (nu concurent) altor structuri similare. Grupul va oferi in primul rand agricultorilor posibilitatea de a-si expune si confrunta opiniile.

Grupul va chema politicienii sa vina cu solutii la problemele reale. Cu alte cuvinte, concluziile dezbaterilor vor fi puse “pe masa” celor care decid.
Al. Lapusan a avansat cateva dintre temele care urmeaza sa fie analizate in acest cadru: piata agricola, factorii de productie - munca, inclusiv formarea profesionala; pamantul - organizarea si sistematizarea teritoriala; capitalul de lucru si capitalul institutional; cercetarea agricola; structurile administratiei agricole de stat, structurile de productie agricola, ordinea si disciplina.
Simpozionul a prilejuit si o lansare-eveniment: volumul “Interpelari agro-politice” - autor Alexandru Lapusan - publicat in Editura Agricola. O carte care reuneste articolele publicate, numar de numar, in revista “Profitul agricol”, in perioada octombrie 2007-august 2010.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!