Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Grupul de reflexie pentru modernizarea agriculturii

Maria Bogdan

Aula Magna a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice a gazduit, pe 9 februarie, un simpozion cu tema “Modernizarea agriculturii”, organizat de Academia agricola impreuna cu Grupul de dezbateri despre agricultura si dezvoltare rurala si cu revista “Profitul agricol”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea ministrului Valeriu Tabara si a acad. Cristian Hera, vicepresedinte al Academiei Romane. Au fost prezenti parlamentari, cercetatori, cadre universitare si, bineinteles, fermieri.
Dezbaterile, moderate de presedintele ASAS, prof. dr. Gheorghe Sin, au evidentiat cele mai importante si acute aspecte legate de tema simpozionului, “Agricultorii stiu. Politicienii pot. Ii chemam sa lucreze impreuna!”. In deschiderea dezbaterilor, G. Ostroveanu, redactor sef al revistei “Profitul agricol”, a tinut sa precizeze ca ele marcheaza, in fond, primul pas public al unui club de discutii care s-a conturat mai demult. Grupul ramane deschis si isi propune sa ordoneze un dialog direct intre agricultori si politicieni. Periodic, vor avea loc intalniri care sa limpezeasca problemele, si pentru fermieri si pentru oamenii politici. Scopul comun este o mai buna reglementare legislativa, mai adecvata pentru agricultura noastra si pentru spatiul rural. Ostroveanu a subliniat ca aceasta idee a fost generata de experienta de peste 15 ani a redactiei, timp in care paginile revistei au fost deschise atat fermierilor, cat si oamenilor politici.

Participantii la discutiile informale din redactie au constatat ca, adesea, nici agricultorii nu au toate informatiile legate de subiect, nici oamenii politici.
Ideea unui cerc de dezbateri a fost salutata, in primul rand, de ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, care a precizat ca dialogul cu reprezentantii fermierilor, ai agricultorilor, a intrat si in practica ministerului. Iar acest dialog reprezinta o modalitate de a se contura solutii atat pentru problemele imediate, cat si pe termen mediu si lung. Importante sunt competenta, seriozitatea si buna intentie cu care se poarta dezbaterile.
Ministrul Tabara a insistat asupra necesitatii unei strategii agricole pe termen lung, pana in 2030, poate chiar pentru 2050.

Dupa ce a evidentiat aspectele esentiale carora incearca sa raspunda chiar in cursul actualului sau mandat, ministrul a reliefat si numeroasele probleme pentru care inca se cauta raspunsuri.
Interventiile fermierilor pe parcursul seminarului au evidentiat problemele cu care se confrunta producatorii agricoli. Nicusor Serban din Calarasi, Nicolae Sitaru, presedintele LAPAR, Zamfir... au dovedit ca cei care vin din agricultura reala au o intelegere adanca a realitatii sociale si economice. Ei pot propune solutii pertinente pentru modernizarea agriculturii si dezvoltarea principalelor sale sectoare. Au fost subliniate, mai ales, aspectele legate de finantare si, in special, de creditarea sectorului agricol, rezolvarea problemelor legate de dotarea tehnica si, in general, cele din domeniul institutional.
Sunt insa si informatii legate de legislatia europeana, de posibilitatile de interventie ale statului, de evolutia pietelor agricole mondiale pe care multi agricultori nu le-au inteles, si unde Ministrul Agriculturii ar trebui sa transmita cu mai multa transparenta cele convenite la nivel inalt, la Bruxelles.

Revista Profitul agricol, membrii clubului de reflexie pentru modernizarea agriculturii isi propun tocmai limpezirea acestor informatii si transmiterea lor catre cititori.
De remarcat este ca solutiile avansate au avut in vedere statutul sectorului agricol al Romaniei, de tara membra a Uniunii Europene, precum si obiectivul-tinta de realizare a competitivitatii fermierilor romani cu cei din tarile membre dezvoltate.
In finalul manifestarii, Alexandru Lapusan, fost ministru al Agriculturii, colaborator al revistei, a precizat ca acest club de discutii va fi apolitic si complementar (nu concurent) altor structuri similare. Grupul va oferi in primul rand agricultorilor posibilitatea de a-si expune si confrunta opiniile.

Grupul va chema politicienii sa vina cu solutii la problemele reale. Cu alte cuvinte, concluziile dezbaterilor vor fi puse “pe masa” celor care decid.
Al. Lapusan a avansat cateva dintre temele care urmeaza sa fie analizate in acest cadru: piata agricola, factorii de productie - munca, inclusiv formarea profesionala; pamantul - organizarea si sistematizarea teritoriala; capitalul de lucru si capitalul institutional; cercetarea agricola; structurile administratiei agricole de stat, structurile de productie agricola, ordinea si disciplina.
Simpozionul a prilejuit si o lansare-eveniment: volumul “Interpelari agro-politice” - autor Alexandru Lapusan - publicat in Editura Agricola. O carte care reuneste articolele publicate, numar de numar, in revista “Profitul agricol”, in perioada octombrie 2007-august 2010.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."