Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Plata ajutoarelor nationale tranzitorii în zootehnie

Guvernul a aprobat fondurile pentru plata ajutoarelor în sectorul zootehnic. Este vorba de plafoanele alocate ajutoarelor nationale tranzitorii si schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, si de stabilirea cuantumului acestora pentru platile aferente anului 2015 (300 milioane euro).
Ajutoarele nationale tranzitorii pentru speciile bovine si ovine/caprine, care se acorda pentru anul de plata 2015, au un plafon de 203,15 milioane euro, care se asigura prin bugetul Ministerului Agriculturii.

Suma se distribuie astfel:
- 27,78 milioane euro pentru schema decuplata de productie în sectorul lapte, specia bovine;
- 116,77 milioane euro pentru schema decuplata de productie în sectorul carne, specia bovine;
- 58,59 milioane euro pentru schema cuplata de productie, speciile ovine/caprine.
Platile se acorda fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plati nationale directe complementare în anul 2013.

Guvernul a aprobat si plafonul maxim de 113,35 milioane euro, care se platesc pentru 2015, crescatorilor de animale din speciile bovine, ovine, caprine, viermi de matase.
Suma se repartizeaza astfel:
- 1,33 milioane euro pentru bovine, categoria bivolite de lapte;
- 24,5 milioane euro pentru ovine/caprine;
- 10,5 milioane euro pentru bovine, categoria taurine din rase si metisii acestora;
- 76,99 milioane euro pentru bovine, categoria vaci de lapte;
- 27.000 euro pentru viermi de matase.
Platile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei/euro, stabilit de Banca Centrala Europeana în data de 30 septembrie 2015.

Procedurile referitoare la primirea cererilor unice de plata, verificarea administrativa si în teren, autorizarea si efectuarea platilor se realizeaza de catre APIA.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."