Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Legea patriotismului alimentar a fost votata!

Modificarile la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare romanesti în hipermarketuri au fost aprobate cu 293 de voturi de Camera Deputatilor.
Potrivit noilor reglementari, magazinele mari vor fi obligate sa se aprovizioneze cu produse pe lantul scurt. Toate grupurile parlamentare mari - PSD, PNL si UDMR - au anuntat dinainte ca vor vota noua lege.

Propunerea de închidere a magazinelor în week-end a fost abandonata.
In noua forma, legea prevede ca marile lanturi de magazine nu mai au voie sa faca facturi în plus la producatori, nu au voie sa impuna un pret minim pe piata.
Potrivit legii, "lantul scurt de aprovizionare implica un numar limitat de operatori economici la nivel local si relatii stranse între producatori, procesatori si comercianti".
Noua lege mai stabileste ca pe etichetele produselor din carne proaspata trebuie trecuta tara de provenienta a carnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din Romania continut de acestea.

Proiectul de lege prevede: "comerciantii - persoane juridice au obligatia ca pentru categoriile carne, oua, fructe, legume, miere de albine, produse lactate si de panificatie sa achizitioneze aceste produse în proportie de cel putin 51% din volum de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse, provenite din lantul scurt de aprovizionare. Exceptie fac comerciantii cu o cifra de afaceri de pana la 2 milioane euro, echivalenta în lei. Metodologia de desfasurare a actiunilor privind lantul scurt de aprovizionare se aproba prin hotarare de Guvern".

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."