Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ziua porumbului: Topul hibrizilor, pretext pentru o întalnire a lumii bune din agricultura

Ziua Porumbului, organizata de fermierul Nicolae Sitaru la Orezu, Ialomita, acum sapte ani, s-a însurubat bine în prima liga a evenimentelor agricole de pe la noi. Anul acesta, 1.500 de fermieri, traderi, oameni din companii si chiar din ambasade au considerat de neratat evenimentul, pe 8 septembrie. Echilibrul si discretia fermierului fac ca evenimentul sa fie unul la care participa aproape toata lumea.

1.500 de persoane par putine cand le privesti raspandite pe culoarul larg, dar mai mult lung, trasat printre campurile cu aproape 100 de hibrizi de porumb.

De fapt, întreaga Zi a porumbului este o întalnire gandita în cifre mari, de la parcarea în care încap sute de masini, la aleea larga de vreo 15 metri, printre loturile cu hibrizi testati, cortul de 1.000 de locuri, sutele de bannere.
Evenimentul înghite 50 de hectare si cine stie cate alte cifre mari se ascund în spatele organizarii. Din fericire, nimeni nu se gandeste la asta, asa cum se întampla atunci cand lucrurile merg bine. Unii îsi mai amintesc însa ca, acum patru ani, drumul de la Lehliu la Orezu nu era asfaltat si ca se circula cu 50 de km la ora, sau ca Ziua porumbului a luat fiinta dupa o discutie a lui Nicolae Sitaru cu Anna Kolakowska, responsabila de relatii internationale a Federatiei Nationale a Producatorilor de Seminte de Porumb si Sorg din Franta - FNPSMS, pe vremea cand fermierul mai avea ceva veleitati politice.

Sapte ani mai tarziu, Ziua porumbului s-a asezat deja ca un eveniment dedicat profesionistilor acestei culturi. În ferma lui Nicolae Sitaru este "un cordon al porumbului din Baragan", dupa cum remarca mucalit un alt agricultor.

Anul acesta, 14 companii care vand seminte au intrat în competitie, fiecare cu cate sase hibrizi, cei mai buni din portofoliu, în loturi demonstrative. În total, 84 de hibrizi si, în ciuda secetei, topul productiilor nu arata foarte diferit de alti ani. Iar pentru ca evenimentul are linia unei expozitii, alaturi de firmele de seminte au mai expus si cativa dealeri de utilaje, companii din zona produselor de protectie a plantelor, ba chiar si un dealer de masini de teren Toyota.

A lipsit, nu se stie de ce, chiar Institutul de la Fundulea. In alti ani aveau si ei hibrizi testati. A venit în schimb Institutul omolog de la Porumbeni, din Republica Moldova, si au facut figura buna.

Ministrul Achim Irimescu a onorat invitatia si a venit pentru cateva ore bune la expozitia de o zi de la Orezu. Ministrul a dat masura unui om firesc, a evitat sa spuna vorbe goale, a facut un tur pe la toate standurile firmelor prezente, încojurat de un alai de jurnalisti. Fermierii l-au abordat natural, unii chiar cordial. Cele mai arzatoare probleme ridicate la întalnirile fata în fata au fost irigatiile si subventiile.

Înainte sa se dea drumul la muzica si voie buna, în cortul urias în care s-a luat masa, au vorbit gazda, Nicolae Sitaru, ministrul Achim Irimescu, Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, si Arnaud Perrein, presedintele Asociatiei Producatorilor de Porumb. Discursurile au fost temperate, de parca toti vorbitorii si-ar fi calibrat tonul dupa cel al lui Nicolae Sitaru.
Farmecul Zilei porumbului e însa altul. Am remarcat ca oamenii vin sa se întalneasca, ca între prieteni. Fermieri mari si foarte mari, dar si fermieri mici, traderi, oameni din zeci de companii vin sa prospecteze piata, sa discute relaxat, sa ia pulsul lumii reale.
Pe aleea dintre loturile cu hibrizi am întalnit si un fermier tanar, cum sunt aceia despre care se tot vorbeste ca ar fi bine sa existe. Lucreaza 90 de hectare, din care 60 cu porumb. Foloseste hibrizi Pioneer si are productii de peste 9 tone la hectar, pe o seceta care a început din iunie. L-am întrebat daca se poate castiga dintr-o suprafata de 90 de hectare. "Trebuie sa ai praf pe tine, ca altfel nu îti iese profit. Si dumneavoastra, în meserie, daca nu va prafuiti putin, nu aveti ce scrie", mi-a replicat, cu zambetul pe buze.

Saptamana viitoare, în revista Porumbul, vom publica un amplu fotoreportaj de la acest eveniment, vom trece în revista productiile obtinute de la fiecare din cei 84 de hibrizi, vom vorbi în detaliu de tehnologia propusa de Bayer, tehnologie unica pentru toate loturile de porumb înfiintate de Nicolae Sitaru la Orezu. Dar acelea sunt discutii tehnice. Deocamdata ne-am limitat la a va introduce în atmosfera cordiala de la eveniment.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."