Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ziua porumbului: Topul hibrizilor, pretext pentru o īntalnire a lumii bune din agricultura

Ziua Porumbului, organizata de fermierul Nicolae Sitaru la Orezu, Ialomita, acum sapte ani, s-a īnsurubat bine īn prima liga a evenimentelor agricole de pe la noi. Anul acesta, 1.500 de fermieri, traderi, oameni din companii si chiar din ambasade au considerat de neratat evenimentul, pe 8 septembrie. Echilibrul si discretia fermierului fac ca evenimentul sa fie unul la care participa aproape toata lumea.

1.500 de persoane par putine cand le privesti raspandite pe culoarul larg, dar mai mult lung, trasat printre campurile cu aproape 100 de hibrizi de porumb.

De fapt, īntreaga Zi a porumbului este o īntalnire gandita īn cifre mari, de la parcarea īn care īncap sute de masini, la aleea larga de vreo 15 metri, printre loturile cu hibrizi testati, cortul de 1.000 de locuri, sutele de bannere.
Evenimentul īnghite 50 de hectare si cine stie cate alte cifre mari se ascund īn spatele organizarii. Din fericire, nimeni nu se gandeste la asta, asa cum se īntampla atunci cand lucrurile merg bine. Unii īsi mai amintesc īnsa ca, acum patru ani, drumul de la Lehliu la Orezu nu era asfaltat si ca se circula cu 50 de km la ora, sau ca Ziua porumbului a luat fiinta dupa o discutie a lui Nicolae Sitaru cu Anna Kolakowska, responsabila de relatii internationale a Federatiei Nationale a Producatorilor de Seminte de Porumb si Sorg din Franta - FNPSMS, pe vremea cand fermierul mai avea ceva veleitati politice.

Sapte ani mai tarziu, Ziua porumbului s-a asezat deja ca un eveniment dedicat profesionistilor acestei culturi. Īn ferma lui Nicolae Sitaru este "un cordon al porumbului din Baragan", dupa cum remarca mucalit un alt agricultor.

Anul acesta, 14 companii care vand seminte au intrat īn competitie, fiecare cu cate sase hibrizi, cei mai buni din portofoliu, īn loturi demonstrative. Īn total, 84 de hibrizi si, īn ciuda secetei, topul productiilor nu arata foarte diferit de alti ani. Iar pentru ca evenimentul are linia unei expozitii, alaturi de firmele de seminte au mai expus si cativa dealeri de utilaje, companii din zona produselor de protectie a plantelor, ba chiar si un dealer de masini de teren Toyota.

A lipsit, nu se stie de ce, chiar Institutul de la Fundulea. In alti ani aveau si ei hibrizi testati. A venit īn schimb Institutul omolog de la Porumbeni, din Republica Moldova, si au facut figura buna.

Ministrul Achim Irimescu a onorat invitatia si a venit pentru cateva ore bune la expozitia de o zi de la Orezu. Ministrul a dat masura unui om firesc, a evitat sa spuna vorbe goale, a facut un tur pe la toate standurile firmelor prezente, īncojurat de un alai de jurnalisti. Fermierii l-au abordat natural, unii chiar cordial. Cele mai arzatoare probleme ridicate la īntalnirile fata īn fata au fost irigatiile si subventiile.

Īnainte sa se dea drumul la muzica si voie buna, īn cortul urias īn care s-a luat masa, au vorbit gazda, Nicolae Sitaru, ministrul Achim Irimescu, Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, si Arnaud Perrein, presedintele Asociatiei Producatorilor de Porumb. Discursurile au fost temperate, de parca toti vorbitorii si-ar fi calibrat tonul dupa cel al lui Nicolae Sitaru.
Farmecul Zilei porumbului e īnsa altul. Am remarcat ca oamenii vin sa se īntalneasca, ca īntre prieteni. Fermieri mari si foarte mari, dar si fermieri mici, traderi, oameni din zeci de companii vin sa prospecteze piata, sa discute relaxat, sa ia pulsul lumii reale.
Pe aleea dintre loturile cu hibrizi am īntalnit si un fermier tanar, cum sunt aceia despre care se tot vorbeste ca ar fi bine sa existe. Lucreaza 90 de hectare, din care 60 cu porumb. Foloseste hibrizi Pioneer si are productii de peste 9 tone la hectar, pe o seceta care a īnceput din iunie. L-am īntrebat daca se poate castiga dintr-o suprafata de 90 de hectare. "Trebuie sa ai praf pe tine, ca altfel nu īti iese profit. Si dumneavoastra, īn meserie, daca nu va prafuiti putin, nu aveti ce scrie", mi-a replicat, cu zambetul pe buze.

Saptamana viitoare, īn revista Porumbul, vom publica un amplu fotoreportaj de la acest eveniment, vom trece īn revista productiile obtinute de la fiecare din cei 84 de hibrizi, vom vorbi īn detaliu de tehnologia propusa de Bayer, tehnologie unica pentru toate loturile de porumb īnfiintate de Nicolae Sitaru la Orezu. Dar acelea sunt discutii tehnice. Deocamdata ne-am limitat la a va introduce īn atmosfera cordiala de la eveniment.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.