Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Succes deplin, Congresului european al sorgului!

Pe 3 si 4 noiembrie, va avea loc, la Bucuresti, Congresul International al Sorgului. Evenimentul este organizat de Maiz'Europ? īn parteneriat cu Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania. Sunt asteptati 200 de participanti din toata lumea. Este un bun prilej pentru discutii despre politici agricole. Dar mai ales pentru a pune bazele unei asociatii profesionale a cultivatorilor de sorg.

La ora actuala, sorgul nu se cultiva pe suprafete mari, precum porumbul. Este cultivat putin īn Franta, Italia, Romania, Bulgaria, Ungaria, Rusia si Ucraina.

Din ratiuni pedoclimatice, dar si agronomice, noi ne gandim sa īncurajam cultivarea sorgului, īn special īn regiunile mai aride. La nivel mondial exista 40 de milioane de hectare cultivate cu sorg. In Europa, sunt maxim 700.000 ha. Inseamna foarte putin.

Cand vorbim despre sorg, inevitabil ne gandim la zootehnie. Dar sorgul nu este cultivat doar pentru a fi utilizat ca hrana pentru animale. O a doua īntrebuintare a sorgului, mai putin mediatizata, este pentru biogaz. Sa nu uitam nici de alcoolul de sorg.

Aceasta cultura nu a fost suficient de mult promovata. "Sorgul nu este opusul porumbului, ci este complementar. Este necesar ca sorgul sa fie promovat īn primul rand printre agricultori.

Acest congres ofera ocazia sa se vorbeasca despre genetica, despre tehnologii, despre cercetare, despre piata. Se va vorbi despre sorg la nivel international."

Asadar, Congresul Sorgului este prima īncercare de a īnfiinta o organizatie interprofesionala a sorgului. Vor fi implicati fermierii, firmele de seminte, asociatii si cooperative.

Profitul agricol

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.