Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Succes deplin, Congresului european al sorgului!

Pe 3 si 4 noiembrie, va avea loc, la Bucuresti, Congresul International al Sorgului. Evenimentul este organizat de Maiz'Europ? în parteneriat cu Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania. Sunt asteptati 200 de participanti din toata lumea. Este un bun prilej pentru discutii despre politici agricole. Dar mai ales pentru a pune bazele unei asociatii profesionale a cultivatorilor de sorg.

La ora actuala, sorgul nu se cultiva pe suprafete mari, precum porumbul. Este cultivat putin în Franta, Italia, Romania, Bulgaria, Ungaria, Rusia si Ucraina.

Din ratiuni pedoclimatice, dar si agronomice, noi ne gandim sa încurajam cultivarea sorgului, în special în regiunile mai aride. La nivel mondial exista 40 de milioane de hectare cultivate cu sorg. In Europa, sunt maxim 700.000 ha. Inseamna foarte putin.

Cand vorbim despre sorg, inevitabil ne gandim la zootehnie. Dar sorgul nu este cultivat doar pentru a fi utilizat ca hrana pentru animale. O a doua întrebuintare a sorgului, mai putin mediatizata, este pentru biogaz. Sa nu uitam nici de alcoolul de sorg.

Aceasta cultura nu a fost suficient de mult promovata. "Sorgul nu este opusul porumbului, ci este complementar. Este necesar ca sorgul sa fie promovat în primul rand printre agricultori.

Acest congres ofera ocazia sa se vorbeasca despre genetica, despre tehnologii, despre cercetare, despre piata. Se va vorbi despre sorg la nivel international."

Asadar, Congresul Sorgului este prima încercare de a înfiinta o organizatie interprofesionala a sorgului. Vor fi implicati fermierii, firmele de seminte, asociatii si cooperative.

Profitul agricol

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."