Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Globalizarea nu e doar un cuvant gol

Piata laptelui de la noi se concentreaza tot mai tare. Lactalis, cea mai mare companie de lactate din lume, care detine deja în Romania La Dorna si Albalact, a batut palma si pentru Covalact. Sigur, consolidarea pozitiei face parte din planurile de business ale oricui. Iar un jucator atat de mare, cu forta financiara uriasa, poate aduce un suflu nou. Exista însa si o îngrijorare, mai ales la nivelul fermierilor, ca puterea de negociere se restrange.

E usor de gasit o voce vehement anti-corporatista. E mai greu de gasit o voce moderata, care sa cunoasca de aproape situatia.

Un fermier din Brasov, care are contract cu Covalact, cantareste vestea vanzarii cu pragmatism. Nu acuza Lactalis de toate relele, dar nici nu este încantat, caci nu stie ce îi va aduce viitorul. Ne-a rugat sa îi pastram anonimatul.
"Fiecare este liber sa-si administreze afacerea asa cum doreste. Ca atare, proprietarii Covalact sunt îndreptatiti sa-si vanda business-ul oricand doresc. Valoarea unei afaceri cum este aceasta este data de piata pe care si-a facut-o. Mie îmi este sa nu se fi cumparat doar piata de desfacere si restul sa vina din alta parte. Daca politica celor de la Lactalis o sa fie sa pastreze doar brandul si, sub brandul Covalact sa aduca produse finite din strainatate, atunci fermierii din Romania vor avea de suferit. Daca politica va fi sa pastreze fermierii în continuare si sa colecteze lapte atunci este în regula pentru toata lumea. Este nevoie de o întalnire transparenta între proprietarii Covalact si reprezentantii fermierilor."
Deocamdata este îngrijorat deoarece, în urma cumpararii celor 3 mari procesatori (LaDorna, Albalact si Covalact) se pare ca Lactalis va procesa o felie mare din laptele de pe piata romaneasca. Competitori pe masura concernului francez mai sunt doar 3: Danone, Friesland Campina si Fabrica de Lapte Brasov, proprietarii brandului Olympus.
"Nu se pune problema de monopol, deoarece nu depaseste pragul stabilit de lege, de 35% din produsele la raft. În momentul de fata, La Dorna, Covalactul si Albalactul înseamna cam 23% din produsele la raft", spune fermierul brasovean.
"Din datele mele, în Romania se proceseaza cam 1.200.000 de tone de lapte pe an. Lactalis ar avea undeva la 500.000 de tone. Daca politica Lactalis va fi sa nu mai proceseze laptele din tara, putem spune ca 40% din totalul de lapte procesat în Romania va fi în aer. Si sunt destui fermieri care se gandesc îngrijorati la acest scenariu. Unii crescatori de vaci cred ca în cazul unor astfel de achizitii ar trebui luate niste angajamente fata de fermieri, astfel încat sa fie protejati o perioada de 2-3 ani. Piata laptelui este una închisa. Un nou procesator nu va avea succes pentru ca la raft deja jocurile sunt facute. Chiar daca s-ar organiza fermierii sa aiba unitate de procesare proprie si sa iasa pe piata cu produse, va fi foarte greu sa penetreze piata astfel încat sa aiba si succes. Mai întai trebuie sa ai desfacere si dupa aceea produci, ca de produs poate toata lumea."
De remarcat ca la noi toata lumea se uita doar spre supermarket cand vorbeste de vanzare.

Relatia cu marile corporatii poate fi dificila

Fermierii din Cooperativa Somes-Aries, care produc 30.000 de litri pe zi, au decis în toamna, sa se orienteze catre procesatori medii, cu capital romanesc, cum sunt Romfulda si Monor, care dupa vanzarea Albalact putem spune ca sunt "printre cei mai mari procesatori romani".
Mai vand si catre FrieslandCampina dar si procesatorului Unilact. În Fabrica Transilvania din Taga, Cooperativa Somes-Aries produce branza de Nasal, dar si branzeturi sub marca proprie.
Dan Tandea, presedintele Cooperativei, a observat ca marile companii cu capital strain care vin în Romania nu au interes sa produca aici branzeturile maturate, adica tocmai acele produse care absorb mult lapte de pe piata. Prefera sa le produca în tarile lor de origine.
"Din pacate, multinationalele fac o procesare a produselor vandabile usor, care întorc repede banii si nu îi mai intereseaza procesarea branzeturilor fermentate, ci doar a celor acidofile. Branzeturile care au un termen lung de procesare si de vanzare, cele care stocheaza capital, nu îi intereseaza. Asta denota ca nu îi intereseaza sa cumpere productia de lapte din Romania. Vor sa scoata produse care se vand foarte repede: lapte de consum, telemea, cascaval. Iar branzeturile care acumuleaza un capital si în care intra laptele din perioadele de varf ale productiei nu îi intereseaza. Piata romaneasca îi intereseaza pentru a-si vinde produsele din lapte care se cumuleaza în alte tari, branzeturile fermentate pe termen lung, iar în Romania vor sa cumpere doar laptele sezonier", spune Dan Tandea.
Cooperativa Somes-Aries produce sub brand propriu cateva branzeturi maturate dar înca nu a reusit sa le faca profitabile, le mentine mai mult din mandrie, sa nu dispara brandul Taga. Tandea nu stie cat timp vor continua sa le produca.
"Din 10 kg de lapte se fac 12 kg de iaurt, pe care îl vinzi cu 180% adaos, în afara de grasime. Pe cand, din 10 kg de lapte, se produce doar un kilogram de branza maturata, la care poti pune un adaos comercial de maxim 15%.
În plus, branzeturile fermentate nu pot fi falsificate cu nimic, nu poti sa introduci în ele grasimi vegetale. Din uleiul de palmier se pot face si branza si papuci de cauciuc si biodiesel. Daca faci adaos în smantana sau în iaurt nu sesizeaza nimeni. Daca însa îl adaugi în branza fermentata, el nu fermenteaza ca laptele, deoarece nu este o proteina de origine animala ci una de origine vegetala. Este normal sa nu o poti scoate la acelasi pret ca pe un produs care contine 10% lapte si restul cauciuc. Ele pe raft concura însa în acelasi loc."

Mircea Ciurea, unul dintre fermierii fondatori ai Cooperativei Somes-Aries, spune ca ultimii doi ani au fost extrem de duri pentru crescatorii de vaci de lapte. In acest context, au diversificat procesatorii cu care lucreaza, în toamna anului trecut, nemultumiti de preturile oferite de Friesland. Asta desi de la începuturi, Cooperativa a lucrat doar cu Napolact-Friesland.
"Unii fermieri au fost într-o situatie disperata...cu preturi de 70-80 de bani pe litru de lapte. Vazand ca vin alte firme cu alte preturi mai bune, normal ca am hotarat sa dam laptele la firmele respective. A crescut pretul si este bun acum.Trebuie sa ne orientam catre parteneri cu care sa discutam si nici noi sa nu tragem pielea de pe ei cand pretul este favorabil noua dar nici cand scade sa nu scada asa de drastic. Fiecare are probleme, fiecare trebuie sa-si sustina productia si suntem legati unii de altii", concluzioneaza fermierul clujean.

Veronica HUZA


Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 2 din 18 ianuarie 2017



Citeste si: