Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Programul celor 3.000 de euro pentru rosii în solarii

Ministerul Agriculturii monitorizeaza efectele Programului de sprijin la tomate, cultivate în sere sau solarii. In primele 10 zile de la intrarea lui în vigoare, au fost primite 1097 de cereri de înscriere în program din 35 de judete. Cele mai multe solicitari sunt din Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galati, Mehedinti si Buzau.

Prin acest program, cultivatorii de rosii în solar sunt sustinuti financiar, astfel încat sa asigure necesarul de consum intern din productia autohtona.

Ministrul Petre Daea a mers în Mehedinti, în satul Cioroboreni, comuna Jiana, la doi cultivatori de tomate. E drept ca unul dintre ei este în varsta de 82 de ani.

Secretarul de stat Daniel Botanoiu s-a dus în comuna Vidra, judetul Ilfov, unde a lamurit probleme legate de modul de livrare pe piata a productiei de rosii. Reamintim ca valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, suma ce reprezinta contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafata de 1000 mp. Programul se desfasoara pe o perioada de 8 ani.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."