Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
O banca specializata pentru agricultura?

Toate tarile din UE au o banca pentru agricultura. Romania de ce nu are? - peroreaza un distins coleg la emisiunea Viata Satului de la TVR 1. Nu cred ca domnia sa gandeste ca Conu Leonida: S-o faca statul, ca de-aia-i stat! O banca pentru agricultori sa o faca un agricultor. Sau mai multi. Dar ei vor?

Banca este o pravalie care vinde bani, asa cum alte pravalii vand paine ori salam.
Banca da bani pe datorie; "te scrie pe caiet", cum fac unele magazine cu clienti saraci.
Bineînteles, banca nu da bani oricui, pe principiul primul venit, primul servit. Bancherul vrea sa stie totul despre client, sa fie sigur ca, la soroc, vine cu banii înapoi. Orice bancher doreste sa castige, nu sa ramana cu buza umflata. Daca ne-ar cere bani cu împrumut un necunoscut de pe strada, i-am da? Ai încredere sa împrumuti un om daca îl cunosti si ai garantii ca îsi plateste datoria. Asa si banca.

Sigur, daca esti fermier serios si ai profit în contabilitate, ai ce pune garantie. Si ai toate sansele sa iei credite atunci cand ai nevoie de bani. Dar cei de la banci spun ca multi agricultori nu au o contabilitate credibila. Unii au case si masini scumpe, dar au bilanturi încheiate în rosu, de ani de zile. Or, asta nu ofera nici o garantie ca solicitantul va rambursa creditul si dobanda. Vin multi fara trecut, care pornesc de la zero, dar îsi propun proiecte mari. Vor sa cumpere sute de hectare ori sa construiasca grajduri pentru o suta de vaci. Argumentul ca si pamantul, si grajdul raman aici, în tara, nu pleaca nicaieri, nu-i în masura sa-i convinga pe bancheri sa le împrumute sume mari.
Banca investeste în afaceri care sa aduca un profit cert, nu în iluzii. Faptul ca solicitantii au proiecte pentru fonduri europene nu-i un argument. Sunt, în Romania, zeci sau sute de investitii finalizate si prabusite în faliment.

Sigur, guvernul i-ar putea ajuta pe fermieri sa puna de-o banca a lor, cum e, de exemplu, Credit agricole din Franta. Dar cei care depun capitalul consimt de la început ca banca va aduce un castig. Asadar, si aceasta banca a fermierilor încaseaza dobanzi si comisioane. Noi am avut o Banca Agricola, dar a fost jefuita din interior. Ce garantii avem ca o noua institutie de credit pentru agricultura nu va pati la fel?

Dar primele problemele la care ar trebui sa se gandeasca cei de la TVR sunt:
1. Daca fermierii au bani pentru o banca?; 2. Daca vor sa-i investeasca acolo?
In prezent, nici legile tari, nici mersul justitiei nu ne încurajeaza sa credem.

G. Ostroveanu

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.