Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Bilantul de toamna al lui Petre Daea

Ministrul Petre Daea a mers, martea trecuta, la Parlament, la Comisiile de Agricultura reunite, pentru a-si prezenta realizarile din cele 10 luni de mandat si proiectele pentru urmatoarea perioada.
A venit īnsotit de aproape īntreaga echipa de conducere - secretari de stat, consilieri, directori de la AFIR, APIA si ANIF, directori din minister. Era pregatit pentru o lunga dare de seama. Timp de aproape doua ore a prezentat cifre, a vorbit calm, a adus laude echipei si a renuntat la limbajul care a facut deliciul presei īn ultimele luni, fiind extrem de tehnic. A pozat īntr-un ministru mai pregatit ca niciodata. Discursul a fost īnsotit de o prezentare pe un videoproiector, care nu a fost data presei, sub pretextul ca este... secreta.

La capitolul realizari, ministrul s-a laudat ca s-au elaborat 445 de acte normative, s-au acordat la timp subventiile, a crescut gradul de absorbtie a fondurilor europene. A vorbit si despre programul de sprijinire a produselor de tomate īn spatii protejate, reabilitarea infrastructurii principale de irigatii, apa gratuita la statiile de punere sub presiune, dezvoltarea sistemului national antigrindina, despre reforma MADR si a institutiilor sale.

S-a laudat cu recorduri absolute de productii: 4.836 kg/ha la grau, 2.844 kg/ha la rapita, 2.776 kg/ha la mazare, 2.725 kg/ha la floarea-soarelui, 2.381kg/ha la soia, 5.858 kg/ha la porumb.
In ceea ce priveste strategia pentru anii 2018-2020 (caci nu are un program doar pe un an), Daea si-a propus sa continue programele, īncepute la care se adauga, ca obiectiv prioritar, zootehnizarea agriculturii. El a trecut īn revista cateva proiecte: sustinerea reproductiei de suine si de pasari, īnfiintarea de centre de colectare pentru lana si piei, program de investitii īn sectorul de crestere a bovinelor din rasele Baltata Romaneasca si Bruna, program de investitii īn sectorul de crestere a ovinelor si caprinelor, program de īmbunatatire calitativa a efectivelor de bivoli, program de dezvoltare a raselor de porci Bazna si Mangalita.

Spiritele s-au īncins catre final, cand a venit randul parlamentarilor din Opozitie sa īl interpeleze. I s-a atras atentia ca productiile-record nu se datoreaza exclusiv MADR, ci si lui Dumnezeu, care a dat precipitatii fara sa consulte strategiile ministrului. La randul lor, parlamentarii PSD i-au luat apararea si au spus ca este vorba de fapt despre progresul tehnologic si ca nu este admisibil sa se vorbeasca despre Divinitate si vreme.

Daca unii radeau pe sub mustata la tenta de raport la sedinta comitetului judetean PCR, altii i-au reprosat ca nu s-a ocupat de zona de munte, altii ca a folosit īn poze cu vaci Holstein la prezentarea programului despre Baltata sau ca noul castigator pentru softul APIA e prea scump.
Senatorul Barna Tanczos a vrut sa afle despre negocierile legate de PAC dupa 2020 si cum va fi conturat urmatorul PNDR. El a lansat o invitatie secretarului de stat Alexandru Potor sa vina īn Parlament sa vorbeasca pe aceasta tema.

Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.