Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Bilantul de toamna al lui Petre Daea

Ministrul Petre Daea a mers, martea trecuta, la Parlament, la Comisiile de Agricultura reunite, pentru a-si prezenta realizarile din cele 10 luni de mandat si proiectele pentru urmatoarea perioada.
A venit însotit de aproape întreaga echipa de conducere - secretari de stat, consilieri, directori de la AFIR, APIA si ANIF, directori din minister. Era pregatit pentru o lunga dare de seama. Timp de aproape doua ore a prezentat cifre, a vorbit calm, a adus laude echipei si a renuntat la limbajul care a facut deliciul presei în ultimele luni, fiind extrem de tehnic. A pozat într-un ministru mai pregatit ca niciodata. Discursul a fost însotit de o prezentare pe un videoproiector, care nu a fost data presei, sub pretextul ca este... secreta.

La capitolul realizari, ministrul s-a laudat ca s-au elaborat 445 de acte normative, s-au acordat la timp subventiile, a crescut gradul de absorbtie a fondurilor europene. A vorbit si despre programul de sprijinire a produselor de tomate în spatii protejate, reabilitarea infrastructurii principale de irigatii, apa gratuita la statiile de punere sub presiune, dezvoltarea sistemului national antigrindina, despre reforma MADR si a institutiilor sale.

S-a laudat cu recorduri absolute de productii: 4.836 kg/ha la grau, 2.844 kg/ha la rapita, 2.776 kg/ha la mazare, 2.725 kg/ha la floarea-soarelui, 2.381kg/ha la soia, 5.858 kg/ha la porumb.
In ceea ce priveste strategia pentru anii 2018-2020 (caci nu are un program doar pe un an), Daea si-a propus sa continue programele, începute la care se adauga, ca obiectiv prioritar, zootehnizarea agriculturii. El a trecut în revista cateva proiecte: sustinerea reproductiei de suine si de pasari, înfiintarea de centre de colectare pentru lana si piei, program de investitii în sectorul de crestere a bovinelor din rasele Baltata Romaneasca si Bruna, program de investitii în sectorul de crestere a ovinelor si caprinelor, program de îmbunatatire calitativa a efectivelor de bivoli, program de dezvoltare a raselor de porci Bazna si Mangalita.

Spiritele s-au încins catre final, cand a venit randul parlamentarilor din Opozitie sa îl interpeleze. I s-a atras atentia ca productiile-record nu se datoreaza exclusiv MADR, ci si lui Dumnezeu, care a dat precipitatii fara sa consulte strategiile ministrului. La randul lor, parlamentarii PSD i-au luat apararea si au spus ca este vorba de fapt despre progresul tehnologic si ca nu este admisibil sa se vorbeasca despre Divinitate si vreme.

Daca unii radeau pe sub mustata la tenta de raport la sedinta comitetului judetean PCR, altii i-au reprosat ca nu s-a ocupat de zona de munte, altii ca a folosit în poze cu vaci Holstein la prezentarea programului despre Baltata sau ca noul castigator pentru softul APIA e prea scump.
Senatorul Barna Tanczos a vrut sa afle despre negocierile legate de PAC dupa 2020 si cum va fi conturat urmatorul PNDR. El a lansat o invitatie secretarului de stat Alexandru Potor sa vina în Parlament sa vorbeasca pe aceasta tema.

Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."