Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Buget mai mare pentru o Uniune mai mica

La Bruxelles, presedintele Comisiei europene, Jean-Claude Juncker, si comisarul pentru buget, Günther Oettinger, au prezentat viziunea lor privind viitorul buget european, cel din 2021-2027. Este doar startul unor negocieri extrem de dure care vor defini viitorul UE, inclusiv al politicii agricole.
Ce propun asa-numitii birocrati de la Bruxelles? Un buget european de 1.279 de miliarde de euro pentru 2021-2027, pentru o Uniune cu 27 de state, fara Marea Britanie.

Taieri de 5% de la bugetul PAC
Prima observatie este ca nu au redus bugetul, desi plecarea Marii Britanii lasa o gaura de peste 12 miliarde de euro. Īn plus, cresc unele cheltuieli cu alte 12 miliarde.
De unde vin banii care acopera pierderile, dar si fondurile pentru noile prioritati? Īn primul rand, Comisia propune cresterea contributiilor statelor membre de la 1% din Venitul National Brut al UE la 1,11%. Se mai introduc si noi surse de finantare (ex. taxe pe plasticul nereciclabil).
Se elimina sistemul complicat de rebates (reduceri ale contributiilor la buget) de care beneficia Marea Britanie, dar si alte state europene. Iar o parte mai mare din taxele vamale vor fi colectate la bugetul european.
Se propun īnsa si economii, cu taieri de la cele mai mari politici comune. Se doreste reducerea finantarii pentru PAC cu 5% si a Politicii de Coeziune cu 7%.
Noile prioritati spre care vor merge mai multi bani ca pana acum sunt: migratia, controlul granitelor, cercetarea, digitalizarea si apararea.

Mingea e la liderii statelor membre
Trebuie retinut ca, pana la urma, decizia privind viitorul buget va reveni Consiliului, adica liderilor statelor membre. Ei vor hotarī soarta finantelor UE, cu aprobarea Parlamentului European.
Deja propunerea de buget este asaltata de critici. Victor Orban din Ungaria a sarit sa declare ca nu este de acord sa se dea bani pentru migranti. Iar ministrul francez al agriculturii nu vede cu ochi buni reducerea banilor pentru PAC.
Dar sunt state net contributoare, ca Olanda si Austria, care nu vor sa mai creasca sumele virate la bugetul european. Deocamdata, Franta si Germania par sa fie de acord cu cresterea contributiilor.

Timpul, un element esential
Cat timp vor dura negocierile? Poate un an, poate doi. Anul viitor au loc alegeri pentru Parlamentul european. Īn timp ce unii ar dori sa se ajunga la un acord īn timpul actualului parlament, altii considera ca noul parlament ar trebui sa avizeze bugetul 2021-2027.
Claude Juncker spune ca e esential sa se adopte cat mai curand bugetul. Prin urmare, Comisia vrea sa ajunga la un acord īnainte de alegerile pentru Parlamentul European si de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.