Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
De ce nu se transforma societatile agricole în societati comerciale?

Prin prestigiul pe care si l-a construit ani la rand în satul natal - Tiganasi, judetul Iasi - Aurel Placinschi a izbutit sa salveze patrimoniul vechii Cooperative Agricole de Productie. Avand oamenii alaturi, a ajuns sa faca performanta. In aceleasi tipuri de "colective", alti agronomi s-au compromis si au contribuit la distrugerea lor.

Aurel Placinschi a transformat "colectivul" în societate agricola în baza Legii nr. 36/1991, privind societatile agricole si alte forme de asociere în agricultura. Anul trecut, la 1 aprilie, a intrat în vigoare Legea nr. 31/2017 pentru completarea Legii nr. 36/1991.
"Ministerul Finantelor Publice trebuia ca, în termen de 45 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, sa elaboreze norme metodologice de punere în aplicare a ei. A trecut peste un an si Ministerul Finantelor nu a facut nimic."

Legea 31/2017 avea ca scop sa transforme societatile agricole din legea veche 36 în societati comerciale. "Societatile agricole pe Legea 36 au fost înfiintate imediat dupa 1990, cu intentia de a transforma cooperativele agricole de productie în societati agricole de drept privat, prin asocierea fostilor membri ai CAP", explica Aurel Placinschi.

Una dintre conditii prevedea ca societatea se desfiinteaza cand membrii care au înfiintat-o dispar în mod natural. Adica prin deces. Or, majoritatea fostilor cooperatori, care aveau, sa zicem, 20 de ani în 1962, cand s-a încheiat colectivizarea, au disparut. "Din acest punct de vedere, suntem într-o alta realitate economica si sociala. Deci, nici societatea agricola nu mai poate exista. Noi, cei cu societati agricole, suntem cam în afara legii. Legislatia este foarte ambigua.
Petre Daea a fost de acord cu rezolvarea problemei. Societatile agricole trebuie sa se transforme dupa niste norme emise la Ministerul de Finante. Am mers la Ministerul de Finante, în luna aprilie 2017. M-a întrebat o doamna tanara de-acolo: "ce sunt acelea CAP-uri?". Eu îi dau perfecta dreptate. La revolutie avea poate 10 ani. Legea 31/2017 nu este singura lege care nu are norme."

Dar ce facem noi, oamenii? Mor si ei, dar ce fac urmasii în acest echivoc legislativ? "Este o lege necesara pentru noi, cei care am trecut de la socialism la capitalism. O lege care sa ne ia banii trece în doua saptamani. Pe mine ma încurca foarte mult. Pamantul l-am luat de la membrii asociatiei, care, pe atunci, lucrau terenul. Acum, mostenitorii au plecat în Italia, Germania, la oras.
Societatea agricola este o forma de asociere, nu poate lua pamant în arenda, nu e statutar. In ce ma priveste, am trecut pamantul în arenda la societatea comerciala Agricola 96 Tiganasi. Acum, oamenii au contracte de arenda cu societatea comerciala. Societatea agricola nu mai are pamant, dar are spatii si alte proprietati pe care nu le poate împarti fiindca nu exista lege. Suntem încurcati.

Asteptam normele de aplicare ale Legii 31/2017. Iar la Ministerul Finantelor nu se face nimic pentru clarificarea lucrurilor. De aceea spun ca am mare nevoie de aceasta lege, deoarece cu cat trece timpul, cu atat lucrurile se complica mai mult". Chiar nu este normal ca fermierii sa umble dupa legile moarte. "Am senzatia ca ne-am prins într-o panza de paianjen si cu cat încercam sa facem ceva, cu atat ne încurcam mai tare, de nu mai ajungem sa finalizam nimic. Legislatia ne sufoca", spune fermierul de la Tiganasi.

Mai nou, se spune ca legea a fost transmisa iar la Parlament. Ori parlamentarii au luat-o înapoi?
Dincolo de orice gluma si de toate prioritatile de partid, fermierii chiar au nevoie de legea care sa aduca la realitatile de azi societatile agricole create imediat dupa revolutie. Ne trebuie legi ferme, imperative, aplicabile.

Viorel PATRICHI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.