Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Fermierul fata īn fata cu Bacul agricol

Franta are Bac agricol de cateva zeci de ani. Noi de ce nu īncercam sa facem unul? Ca de vorbit, vorbim despre el, slava Domnului. Pe la a doua confirmare īn Parlament, ministrul Petre Daea spunea ca īsi doreste, ba chiar va provoca, trecerea liceelor agricole sub coordonarea tehnica a Ministerului Agriculturii. Apoi subiectul a devenit repede subversiv si a ramas ascuns īn discutiile lui publice.

Am zis atunci ca poate vor sa menajeze orgoliile dnei Andronescu, care, īn numele egalitatii socialiste, a vrut sa faca toti elevii egali īntre ei. Dar tocmai aplatizarea diferentelor īntre licee a dus la prabusirea cifrei de promovare la Bac. Azi avem 10-20 de licee unde nu a luat nimeni Bacul īn ultimii 5 ani. Intre acestea, sunt unele care au fost, la vremea lor, foarte bune licee agricole.

Pe cand era ministru al Agriculturii, si Dacian Ciolos se īntelesese cu Cristian Adomnitei pentru o dubla subordonare a liceelor agricole, adica la Educatie si la Agricultura. Doar ca proiectul a fost refuzat de Tariceanu, prim-ministru, care n-a īnteles nimic. Dar pe atunci criza de lucratori cat de cat calificati īn agricultura nu era asa presanta.

Presupun ca astazi, cei care se opun intrarii Ministerului Agriculturii īn afacerea liceelor agricole sunt, īn primul rand, functionarii de la Invatamant. Ei apara o pacla deasa de interese obscure. N-as zice nici ca cei de la Agricultura sunt mai zelosi.

Chiar daca Daea si Popa (ministrul Educatiei) fac sa se miste lucrurile (probabil din ordinul lui Dragnea) e greu de crezut ca īn urmatorii ani liceele agricole vor face performanta. Sistemul lor de īnvatamant este osificat si rupt de realitate.

Intr-un liceu agricol, numarul materiilor predate ar trebui redus. Centrul de greutate ar trebui mutat spre activitatea practica, īn ferme adevarate. Nu o practica de forma, o zi pe luna, ci una de saptamani la rand. Si fermierii care primesc elevii la practica trebuie cointeresati. Dar si selectati dupa criterii precise. Si nici sa nu primeasca mai mult de un elev odata. Daca are doi, trei, zece, nu mai apuca sa īi īnvete nimic.

Iar noi avem nevoie ca de aer de oameni tineri cu deprinderi practice, pentru munca ce īi asteapta īn ferme.

Andrei OSTROVEANU

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.