Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Romania trebuie sa foloseasca în continuare neonicotinoide

Pana cand chimia nu va fi în stare sa realizeze un alt produs care sa raspunda cerintelor fermierilor, Romania trebuie sa continue cu substantele pe care le are pentru tratarea culturii de porumb împotriva daunatorilor, sustine ministrul Petre Daea, facand referire la recenta interzicere a utilizarii neonicotinoidelor.

"Ne confruntam cu o situatie extraordinara. Masura aceasta de restrictionare a neonicotinoidelor nu convine Romaniei. Romania este principala tara care cultiva porumb sau, exprimandu-ma altfel, în Romania se gaseste cea mai mare suprafata de porumb din Europa si noi stim cu ce probleme ne confruntam, cu ce atacuri de Tanymecus. Aici pozitia noastra este fara echivoc: trebuie sa continuam cu substantele pe care le avem pana cand industria chimica este în stare sa realizeze un alt produs care sa raspunda cerintelor fermierilor.?

"Fermierii romani nu pot sa cultive porumb în conditiile în care densitatea acestui daunator Tanymecus este atat de mare, nemaicunoscuta în alta parte. Am semne de îngrijorare din aceasta cauza. Sunt suprafete multe în aceasta primavara care au fost întoarse din cauza atacului de Tanymecus, fiind temperatura scazuta, viteza de crestere a fost mica la plante, le-au retezat rapid în momentul cand au iesit din sol si l-au determinat pe fermier sa reînsamanteze suprafetele respective cu cheltuieli suplimentare, cu costuri de productie care, din nefericire, le suporta tot fermierul. Iar vocea Ministerului Agriculturii este vocea fermierilor romani care spun nu si trebuie gasita cat mai repede solutia de înlocuire a substantelor care fac fata unui asemenea daunator. Într-un cuvant, sa avem înlocuitori. "

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."