Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
S-a prelungit termenul pentru producatorii de tomate

În sedinta de Guvern din 24 mai s-a aprobat prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spatii protejate pana la 15 iunie, prin completarea art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 943/2017 pentru aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate în spatii protejate", pentru anul 2018.

Decizia a fost luata în contextul fenomenelor meteorologice nefavorabile din februarie-martie, care au afectat cresterea si dezvoltarea rasadurilor.

Programul de sprijin pentru tomate se afla în al doilea an de implementare si încurajeaza productia de tomate proaspete din productia autohtona începand cu luna mai si pana în decembrie. În acest fel, producatorii vor fi încurajati sa obtina produse de calitate, competitive, furnizand tomate autohtone în perioada de extrasezon.

Numarul fermierilor care valorifica productia în piete la aceasta data este de 2.154, dintr-un total de 11.987 înscrisi în program, ceea ce reprezinta 18% din total.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."