Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
De ce cauta procesatorii lapte mai gras?

Dorin Cojocaru (foto), presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), spune ca lumea se confrunta cu o lipsa de unt. Pretul laptelui a crescut si procesatorii doresc lapte mai gras. Dar grasimea trebuie platita, fiindca presupune un efort pentru crescator.

Procesatorii ofera fermierului cate un tip de bonus: unii ofera pentru proteina si grasime, altii numai pentru grasime, altii pentru lactoza. Aceste lucruri se stabilesc prin negociere.
"Procesatorii pot acorda bonusuri în functie de planurile lor de productie. De exemplu, Danone prefera sa stimuleze cantitatea de proteina din lapte. Ei fac numai produse proaspete. Altii merg numai pe proteina, care este constanta de la intrare pana la iesire, pe cand grasimea e mai greu de evaluat la fabricile mari", spune Dorin Cojocaru. "Pentru ca pretul untului s-a dublat pe piata mondiala, mi-am permis sa-i sfatuiesc pe fermieri".
Cojocaru stie ca bonusul la grasime este platit de procesatori de multa vreme. "Se stabileste un standard al laptelui - 3,7% grasime, 3% proteina. Vaca da astazi un lapte cu 3,8% grasime, maine - cu 3,9%, apoi 4%. Deci, grasimea e volatila. Depinde foarte mult si de furajare. La multe centre de colectare se cumpara laptele la fizic, fara sa se mai calculeze grasimea".
Sigur ca se poate regla cantitatea de grasime din lapte si prin tauri amelioratori. Dar prima cale este la furajare, prin raportul proteina-energie.

O solutie, vaca Jersey
Presedintele APRIL este printre cei care au adus, în anii 1990, embrioni de vaca Jersey, supranumita "rasa de unt".
Dar crescatorii nostri au preferat mai ales vacile Holstein. Astazi, înlocuirea rasei Holstein, care creste în sute de grajduri, cu vaci Jersey ar fi o chestiune total nesustenabila.
Dorin Cojocaru îsi aminteste: "Primul care a avut, la noi, vaci Jersey a fost Mihai Petcu. Din transfer de embrioni în 1998, vreo cateva exemplare au fost si la Nicusor Serban. Eu am lucrat cu doctorul Robertson la transferul de embrioni pentru Jersey. Dar rasa nu prea se bucura de trecere la noi, fiindca taurii sunt prea agresivi, chiar daca sunt micuti. Intr-o hala de 100 de vaci Holstein poti introduce 150 de Jersey. Este rasa corabierilor. Cand s-a colonizat America, se luau vaci Jersey pe corabii. Interesul era sa încapa cat mai multe...

Viorel PATRICHI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."