Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
De ce cauta procesatorii lapte mai gras?

Dorin Cojocaru (foto), presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), spune ca lumea se confrunta cu o lipsa de unt. Pretul laptelui a crescut si procesatorii doresc lapte mai gras. Dar grasimea trebuie platita, fiindca presupune un efort pentru crescator.

Procesatorii ofera fermierului cate un tip de bonus: unii ofera pentru proteina si grasime, altii numai pentru grasime, altii pentru lactoza. Aceste lucruri se stabilesc prin negociere.
"Procesatorii pot acorda bonusuri īn functie de planurile lor de productie. De exemplu, Danone prefera sa stimuleze cantitatea de proteina din lapte. Ei fac numai produse proaspete. Altii merg numai pe proteina, care este constanta de la intrare pana la iesire, pe cand grasimea e mai greu de evaluat la fabricile mari", spune Dorin Cojocaru. "Pentru ca pretul untului s-a dublat pe piata mondiala, mi-am permis sa-i sfatuiesc pe fermieri".
Cojocaru stie ca bonusul la grasime este platit de procesatori de multa vreme. "Se stabileste un standard al laptelui - 3,7% grasime, 3% proteina. Vaca da astazi un lapte cu 3,8% grasime, maine - cu 3,9%, apoi 4%. Deci, grasimea e volatila. Depinde foarte mult si de furajare. La multe centre de colectare se cumpara laptele la fizic, fara sa se mai calculeze grasimea".
Sigur ca se poate regla cantitatea de grasime din lapte si prin tauri amelioratori. Dar prima cale este la furajare, prin raportul proteina-energie.

O solutie, vaca Jersey
Presedintele APRIL este printre cei care au adus, īn anii 1990, embrioni de vaca Jersey, supranumita "rasa de unt".
Dar crescatorii nostri au preferat mai ales vacile Holstein. Astazi, īnlocuirea rasei Holstein, care creste īn sute de grajduri, cu vaci Jersey ar fi o chestiune total nesustenabila.
Dorin Cojocaru īsi aminteste: "Primul care a avut, la noi, vaci Jersey a fost Mihai Petcu. Din transfer de embrioni īn 1998, vreo cateva exemplare au fost si la Nicusor Serban. Eu am lucrat cu doctorul Robertson la transferul de embrioni pentru Jersey. Dar rasa nu prea se bucura de trecere la noi, fiindca taurii sunt prea agresivi, chiar daca sunt micuti. Intr-o hala de 100 de vaci Holstein poti introduce 150 de Jersey. Este rasa corabierilor. Cand s-a colonizat America, se luau vaci Jersey pe corabii. Interesul era sa īncapa cat mai multe...

Viorel PATRICHI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.