Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cat va costa Presedintia Consiliului UE

Daniel Gosea din Ministerul de Externe a avansat un buget orientativ al cheltuielilor pe care le va suporta statul roman cu Presedintia Consiliului UE īn primele 6 luni ale anului 2019. Ar fi vorba de 60 pana la 80 de milioane de euro. Gosea este īnsarcinat cu tot ceea ce īnseamna partea logistica a Presedintiei romane a Consiliului UE.
"Noi īncercam sa facem un balans īntre o oportunitate de promovare si folosirea eficienta a banului public.

Ne-am gandit sa alocam un buget comparabil cu cel alocat de state cu care ne putem compara ca putere economica si importanta regionala", a spus Gosea, īntr-un briefing la MAE. El a dat cateva exemple de bugete ale statelor care au mai detinut Presedintia Consiliului UE: Malta - 60 de milioane euro; Estonia - 79 de milioane; Bulgaria - 80 de milioane; Polonia - 115 milioane; Franta - 171 milioane; Spania - 100.

Īn afara de summitul UE de la Sibiu, programat pentru 9 mai 2019, evenimentele vor avea loc la Bucuresti si vor fi gazuite īn principal la Palatul Parlamentului. Cheltuielile sunt legate de transportul demnitarilor si al functionarilor, amenajari de sali, catering, cadouri etc.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.