Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Sorgul, o solutie īn ferma mixta

Cristian Spiridon, fermier din Vaslui, lucreaza 400 ha si creste, īn doua ferme, 110.000 de gaini ouatoare. De sase ani a introdus sorgul īn structura de culturi, la īnceput īn loturi experimentale. Anul acesta va semana 35 ha. Intentioneaza sa creasca ponderea culturii, pe masura ce va stapani tehnologia.

Cultiva sorg dintr-un considerent economic. In zona lui, din cinci ani, trei sunt secetosi. In iulie-august aproape ca nu exista precipitatii, iar temperaturile depasesc frecvent 30 de grade. "S-a dovedit o alternativa. Daca reusesti sa nu intri īn competitie cu buruienile la rasarire, este o cultura care te multumeste", spune Spiridon. In acei ani īn care la porumb recolteaza 3-3,5 t/ha, la sorg obtine o productie multumitoare, de 4-5t/ha. E adevarat, exista si exceptii, cand sorgul nu este la fel de atractiv. De exemplu, 2018 - an extraordinar pentru porumb, īn care a facut 9 t/ha de porumb - si doar 5 t/ha de sorg.

Considera ca mai poate sa mareasca productivitatea. "Faptul ca am participat la mai multe manifestari legate de sorg, organizate de Sorghum ID, m-a ajutat sa īnteleg la ce sunt tributar. Seman cu semanatoarea de porumb si distanta īntre randuri este prea mare. Este o problema īn studiu, si o putem aborda īn anii care vin", remarca fermierul. Obiectivul este ca productiile de peste 5t/ha sa devina regula. In acel moment nu ar mai avea nici o retinere īn a creste suprafata cu sorg la 30% din total. Crede ca īn urmatorii ani va reusi.
Una dintre cai este reducerea distantei dintre randuri. Acum seamana la 75 de cm. Ar putea semana cu semanatoarea de paioase, daca ar anula cate o sectie. Ramane problema controlului buruienilor, care ar trebui facuta chimic, īntrucat nu poate adapta utilajul pentru prasila la aceasta distanta.

Cheia, controlul buruienilor
Fermierul considera ca momentul critic al culturii este atingerea fenofazei de 6-8 frunze. "Daca ai reusit sa controlezi buruienile, cultura este īn regula. Se impune o prasila mecanica si o tehnologie īn preemergenta foarte buna pentru a nu-l pune īn concurenta cu buruienile care rasar odata cu el".

Īnlocuitorul porumbului īn retete Sorgul din furajul administrat nu este macinat. Fermierul spune ca, prin selectia pentru productii īnalte de oua, gainile au un grad sporit de agresivitate. "Daca ar consuma foarte repede furajul, ar avea mai mult timp la dispozitie si ar īncepe disputa. A ajuns ca un ritual: cauta acele boabe prin furaje. Le ocupam timpul. Incidenta de accidente īn baterii si īn voliere e mica", a remarcat fermierul.
Ca cereala, sorgul este superior porumbului. Il poate īnlocui cu rezultate mai bune, īntrucat vine cu 1-2% proteina īn plus. Suprafetele pe care le cultiva nu pot īnsa asigura o cantitate foarte mare. Fermele consuma lunar 450 de tone de furaj. Astfel, sorgul reprezinta doar cateva procente, ar putea īnlocui porumbul, prezent acum īn retete īn proportie de 60%. "Nu ar fi nici un impediment. Stim ca s-a lucrat foarte mult la genetica si toti hibrizii au o cantitate minima sau deloc de tanini. Astazi problema e rezolvata".

Sorgul mai prezinta un avantaj. "Avem mari probleme cu mistretii. Cultura de porumb este afectata īn proportie de 30%. Sorgul nu este atacat de nici un animal. Nici macar cand este verde", remarca Spiridon. Nici furturile nu sunt tentante. O dauna foarte mica, de 1-2%, este provocata de harciogi.
Spiridon considera ca sorgul ar putea fi adoptat pe o scara mai mare, daca crescatorii de pasari si-ar produce si o parte din cereale, daca FNC-urile s-ar putea aproviziona cu cantitati foarte mari. "Sunt convins ca ar prefera sa aiba aceasta materie prima pentru ca este mai ieftina decat porumbul si are cel putin 2% mai multa proteina".

Adrian MIHAI

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!