Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cand vorbim despre soia, vorbim de un miliard de euro

In mai multe emisiuni tv, s-a readus in discutie chestiunea plantelor modificate genetic. Ministrul Valeriu Tabara s-a declarat deschis in favoarea cultivarii soiei si a porumbului rezistent la glifosat. Intr-o conferinta de presa de saptamana trecuta, el si-a expus opiniile despre avantajele si riscurile plantelor modificate genetic in agricultura romaneasca.

Tabara a explicat intr-o conferinta de presa, pentru cine vrea sa inteleaga, ca este vorba despre o ameliorare moderna a plantelor prin folosirea biotehnologiilor avansate, bazate pe metodele biologiei si geneticii moleculare.
Azi, culturile modificate genetic ocupa in lume pe 150 de milioane de hectare, in SUA, Brazilia, China etc. Plantele modificate genetic sunt o “expresie a progresului stiintific.

Ele sunt o mare cucerire a stiintelor agricole, pentru ca protejeaza mediul, aduc recolte performante, de calitate si fara riscuri”, considera Tabara.
Prima problema a Romaniei in acest domeniu este soia. Pierderile anuale ale Romaniei din necultivarea soiei sunt de aproape un miliard de euro.
In Europa, suntem singura tara care are conditii climatice de a realiza soia pe suprafete mari si cu recolte bune. Am putea produce doua milioane de tone de soia. Dar nu suntem lasati sa cultivam soia! In schimb, avem voie - si noi, si toata Europa - sa importam soia din SUA ori America de Sud. Noi importam o jumatate de milion de tone. Uniunea Europeana importa aproape 40 de milioane de tone din care peste 90% este soia modificata genetic, a explicat Tabara.
In opinia sa, “este inadmisibil sa ti se permita sa consumi otrava, dar sa nu ai dreptul sa o produci”.

El a explicat ca nu exista niciun fel de deosebire intre planta clasica si cea obtinuta prin tehnologii superioare, biotehnologiile fiind factorul viitor in productia agricola mondiala de progres pentru agricultura si pentru tot ceea ce inseamna productivitate in agricultura. Biotehnologia, potrivit lui Valeriu Tabara, este un factor cu ajutorul caruia se poate combate foametea, cu care se pot realiza unele produse cu destinatii speciale, cum este cel al medicamentelor, se pot contracara schimbarile climatice, intrucat contribuie la diminuarea poluarii mediului cu pesticide si ingrasaminte in cantitate mare.

“Biotehnologiile sunt una dintre caile cele mai importante in reducerea emanatiilor de CO2 in lume. Sunt calcule si studii serioase pe aceasta tema”, a adaugat el.
In acelasi timp, biotehnologiile sunt un factor de calitate, pentru ca, prin proceduri genetice superioare, se amelioreaza inclusiv calitatea.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."