Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Subventiile pentru oi si capre trebuie cerute pana la 15 iunie

Crescatorii de oi si capre pot solicita, in perioada 16 mai-15 iunie, Plata Nationala Directa Complementara pentru sectorul zootehnie, se arata intr-un comunicat al APIA.
Prima pe cap de animal se acorda pentru ovine si caprine, pentru un efectiv minim de 50 de capete de femele ovine sau 25 de capete de femele caprine, care au implinit varsta de un an pana la 31 martie a anului in care se solicita prima. De asemenea, efectivul de animale pentru care se solicita prima trebuie sa fie inscris in Registrul national al exploatatiilor.

Daca, in urma verificarilor, se constata diferente intre numarul animalelor solicitat la plata si numarul animalelor eligibile, se aplica reduceri sau excluderi de la plata. Pentru situatia in care diferenta dintre animalele solicitate si cele eligibile este mai mica sau egala cu 3%, nu se aplica nicio penalizare.
Prima totala se reduce cu 5% daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mic sau egal cu 10%; cu 10% daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mare de 10%, dar mai mic sau egal cu 20%. Prima se va reduce cu 15% daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mare de 20%, dar mai mic sau egal cu 30% si cu 20% daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mare de 30%, dar mai mic sau egal cu 50%.

Daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mare de 50%, solicitantul este exclus de la plata pentru anul in care se face solicitarea primei pe cap de animal.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."