Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Zilele campului la Dulcesti, Neamt, cu Almos si BASF

In comuna Dulcesti, judetul Neamt, companiile Almos si BASF au organizat Zilele Campului, eveniment ajuns la a treia editie. Au fost prezentate solutii tehnologice pentru o agricultura de inalta performanta. Au fost prezentate culturi de griu, orz, rapita si triticale, tehnologii de fertilizare si erbicidare, precum si utilaje agricole care au lucrat efectiv in cimp, in fata participantilor.

La manifestare a tinut sa fie prezent Alfons Mosel, finantatorul grupului de firme Almos, din Gemania. Dintre invitati, mentionam pe Adrian Radulescu, secretar de stat, Vasile Sendrea, subprefect de Neamt, Liviu Bumbu, directorul Directiei pentru Agricultura Neamt, fermieri si studenti ai USAM Iasi.

Ing. Alexu Molodoi, director tehnic Almos Agrorom:
Agricultura este o meserie pe care nu o practici de azi pe maine. Ea implica multa perseverenta si trebuie facuta cu profesionalism.
Noi avem o colectie de 65 de soiuri de cereale paioase si 45 de hibrizi si soiuri de rapita. Vrem sa demonstram in fata partenerilor nostri ca tot ce vedeti aici, seminte de mare productivitate si tehnologii performante de protectie a plantelor, conduc la o agricultura profitabila. Conform statisticilor, Regiunea Nord-Est este slab dezvoltata. Cu toate acestea, judetul Neamt are un relief variat si soluri bogate in humus. Daca te poarta gandul peste un an, seamana un ogor. Daca te poarta gandul peste zece ani, sadeste un pom. Daca te poarta gandul peste 100 de ani, educa oamenii. Semanand ogorul, vei avea o recolta. Sadind un pom, vei recolta de zece ori. Educand oamenii, vei recolta de o suta de ori.

Wolfgang Kruger, administrator al grupului de firme Almos:
In zilele noastre exista doua niveluri de practicare a agriculturii: nivelul biologic si cel intensiv. Noi am ales sa mergem pe agricultura intensiva. Pentru asta, e nevoie de capital. Dar banii trebuie folositi in mod rezonabil. Eficienta capitalului este data de productia obtinuta.
Grupul de firme Almos exploateaza 7.000 de hectare in Neamt, pe raza mai multor comune din zona Romanului. Am inceput cu foarte multe parcele, pe care, in ultimii ani, am reusit sa le comasam. Stadiul la care am ajuns astazi este cat se poate de multumitor. Avem sole care au 300 de hectare, unde putem folosi utilaje cu o latime mare de lucru, pe care le puteti vedea astazi.
In conditii climatice foarte dificile, am reusit sa infiintam aceste 20 de loturi demonstrative, impreuna cu BASF.
Anul acesta am introdus un nou sistem de fertilizare, profitand de faptul ca la Savinesti se produce ingrasamant lichid. Am incercat fertilizarea cu ingrasaminte lichide inca de anul trecut si ne-am convins ca este o solutie foarte buna, actioneaza mai rapid si are un pret foarte bun. De aceea, am trecut la aplicarea in totalitate a ingrasamantului lichid. Pentru a putea folosi ingrasamantul lichid, trebuie sa ai echipamentele adecvate, mijloace de transport, spatii de depozitare. Ne-am orientat spre utilaje cu care sa realizam, concomitent, fertilizarea si aplicarea tratamentelor impotriva bolilor si a daunatorilor.

Radu Teodor, reprezentantul BASF:
Grupul de firme ALMOS este un colaborator mai vechi al BASF si ma bucur sa observ ca a treia editie este mult mai reusita si mai plina de surprize decat cele precedente. Cei care au vizitat loturile demonstrative au avut ce vedea, atat la grau, cat si la rapita. Atat ca dimensiune, cat si ca realizari, editia din acest an a fost mult mai bine gandita.
Noi am venit aici cu trei variante de tratament pentru cultura graului, cu produse clasice, dar si cu tehnologii pentru cultura de rapita.
Multumesc domnului Wolfgang Kruger si colectivului condus de domnul Alex Molodoi, care a demonstrat ca agricultura de calitate nu se poate face decat cu utilaje si substante de inalta performanta.

Leonard Vasile, reprezentantul companiei DuPont:
Suntem prezenti pentru a doua oara la acest eveniment. Pot aprecia ca organizarea a fost foarte buna, iar participantii si-au organizat foarte bine loturile experimentale. Parcul de masini si utilaje agricole a fost, la randul sau, foarte bogat, asa ca vizitatorii au avut ce vedea. Oferta cu care am venit aici a constat in seminte pentru cultura de floarea-soarelui, precum si in diferite tipuri de fungicide.
Fermierii nemteni practica o agricultura de inalta calitate, si am observat ca sunt interesati de produse de inalta calitate, care sa le sporeasca productivitatea. Tin sa ii multumesc domnului inginer Molodoi pentru invitatia pe care ne-a facut-o.

Ionut Murariu, reprezentant BISO Romania:
Participam a doua oara la manifestarile grupului de firme ALMOS. Organizarea a fost si de aceasta data de exceptie.
Oferta noastra este axata in principal pe utilaje agricole, discuri, remorci si pluguri, iar la editia din acest an, la stand, am avut oferte speciale la unele modele de tractoare, pluguri si combinatoare.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."