Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ce vor sa spuna (si ce nu) eurocratii de la Bruxelles

In urma unei largi consultari publice, lansata de comisarul Ciolos in aprilie 2010, Comisia a pregatit o comunicare catre Parlament, Consiliul European si cele doua Comitete (al regiunilor si economic si social) cu propuneri privind viitorul PAC pana in 2020.

Astfel de documente ale Comisiei stau de regula sub embargoul publicitatii pana in preajma lansarii lor oficiale.
De data asta insa, proiectul Comunicarii a fost “scapat” catre presa cu mai mult de o luna inainte de 17 noiembrie, data publicarii oficiale a documentului.

Documentul nu da foarte multe detalii, dar secretele se ascund de regula in cuvinte bine alese de eurocratii de la Bruxelles.
Voi incerca, in randurile ce urmeaza, sa descifrez unele dintre aceste cuvinte cheie.
Pe scurt, Comisia considera trei scenarii posibile pentru viitorul PAC:
- status quo-ului (imbunatatit);
- o reforma radicala bazata pe eliminarea formelor de sprijin si interventie pe piata;
- reformarea PAC actuala prin reechilibrarea ajutoarelor si a formelor de interventie.

Desigur, propunerea mediana este de regula cea recomandata de Comisie. Daca la nivelul obiectivelor si arhitecturii generale solutia preferata era previzibila inca din iulie (la incheierea consultarii publice), ajustarea instrumentelor propuse se regaseste in Comunicarea Comisiei in cateva cuvinte cheie al caror continut va fi discutat si disputat de interesele celor 27 de state membre. Arhitectura PAC ramane structurata pe doi piloni, dar compozitia lor, cel mai probabil, va suferi modificari de structura.

Rolul platilor directe, ca forma principala de sprijin a veniturilor fermierilor, este reconfirmat de documentul Comisiei. Dar cuantumul acestor plati sta sub semnul disputelor intrucat se propune o distribuire mai echitabila a platilor directe. Asta ar insemna atat redistributie intre statele membre cat si in cadrul unui stat membru intre fermierii lui.

Acest aspect este de maxim interes pentru Romania, care a considerat intotdeauna inechitabil nivelul platilor directe comparativ cu restul statelor membre. Orice tentativa de distribuire mai echitabila este in avantajul nostru, caci inseamna mai multi bani pentru sprijinirea veniturilor fermierilor romani. Comisia propune stabilirea unui plafon minim garantat pentru toti fermierii (la nivelul mediu al platilor directe existente in UE). La acest nivel minim de baza vin, in completare, o serie de alte componente care vor face diferenta.

O componenta "verde" a platilor directe pentru serviciile de mediu pe care fermierii trebuie sa le furnizeze in cadrul standardelor obligatorii.
O componenta de venit aditional pentru pastrarea activitatii agricole in "zonele cu constrangeri naturale specifice". In zonele cu agricultura speciala, de importanta economica si sociala, un ajutor cuplat poate fi adaugat, avand un caracter voluntar in cadrul unor linii clar definite.

Noutatea absoluta este ca sprijinul se va face numai catre "fermierii activi". Asta inseamna ca alte categorii de beneficiari vor fi exclusi.
Comisia propune, din nou, plafonarea sprijinului pentu fermele mari si o simplificare a eco-conditionalitatilor.

Alta noutate absoluta consta in propunerea unei forme de sprijin care sa asigure un nivel minim al platilor directe pentru fermele mici. Aceasta schema de sprijin va simplifica gestionarea sprijinului financiar pentru tarile cu multe ferme mici, cum este Romania.

Vestea cea buna este ca propunerea pentru politica de dezvoltarea rurala pastreaza structura celor trei axe si nu propune transferul catre politica de coeziune a componentei de calitate a vietii si diversificarea economiei rurale. Se propune insa o mai buna coerenta intre politicile de dezvoltare rurala si alte politici UE, si crearea unui cadru specific comun pentru fondurile UE. O alta noutate este ca in pachetul de instrumente se propune un pachet de masuri de gestionare a riscului (riscuri de productie si venituri), constand in instrumente de asigurare si fonduri mutuale.

Dezbaterea e lansata dar sta in abilitatea statelor membre sa defineasca si continutul acestor cuvinte cheie, astfel incat sa modeleze instrumentele propuse in interesul lor. Cum Comisia intentioneaza sa elaboreze proiectele de regulamente pentru noua politica pana la jumatatea anului viitor, timpul ramas este foarte pretios sa ne facem calculele si sa stabilim pozitia Romaniei vizavi de aceasta propunere.

MIHAIL DUMITRU,
fost ministru al Agriculturii


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!