Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Mihai Banu: fermierii nu au ce sa caute in organizarea Camerelor Agricole

Citim in editia electronica a revistei Ferma (07 iunie) o declaratie socanta a deputatului Mihai Banu, presedintele Comitetului National de Initiativa pentru Camerele Agricole: "organizarea Camerelor Agricole se face pe banii statului, prin urmare doar reprezentantii statului ar fi trebuit sa faca parte din birourile care se ocupa de alegeri".
Mai departe, Mihai Banu spune ca motivele pentru care cei cinci reprezentanti ai fermierilor s-au retras din Comitetul National de Initiativa sunt nejustificate si ca, oricum, Camera Agricola se adreseaza doar fermierilor mici si mijlocii, care nu au "dupa ce bea apa", si nu marilor agricultori. Publicam si noi fragmente din dialogul pe care redactorul Ferma l-a avut cu presedintele Comitetului National de Initiativa.

Mihai Banu: "... Aceasta organizatie se face pe banii statului, cheltuielile sunt ale statului si ar fi trebuit ca numai reprezentantii statului sa faca parte din aceste birouri care se ocupa de alegeri (...). Fermierii intra in joc in momentul alegerilor, pentru ca ei isi depun candidaturile (...) Am zis sa fie democratie, sa fie si ei prezenti si n-am facut bine".

Reporter: Dar e normal, daca e vorba de o Camera pentru agricultori, sa nu participe si ei la organizare?
Mihai Banu: "Aici este o intelegere gresita. Statul produce o institutie... ei (n.r. - fermierii) dupa aceea (n.r. - dupa alegeri) pot sa faca ce doresc cu ea, ca nu-i opreste nimeni. (...) Chiar daca ar fi participat, n-ar fi modificat nimic, nu puteau modifica legea, fiindca trebuie sa o respecte, oricine ar fi intrat in acest joc nu avea alta posibilitate decat sa respecte legea. Asta facem noi astazi...
E treaba lor, nu stiu, nu ma intereseaza, orice fel de motive au, sunt nejustificate, spune dl Banu despre reprezentantii organizatiilor de fermieri care s-au retras din Comitetul de Initiativa.
Daca cineva vrea sa-si faca o Camera, n-are decat sa si-o faca. Sa si-o faca singuri, cine ii opreste? Noi, aceste Camere Agricole le facem pentru ala care n-are dupa ce bea apa astazi, cel care are un hectar, doua, cinci, sapte, nu pentru marii fermieri. Asta nu s-a inteles. Imi pare rau ca in lege n-am scris ca este Camera Agricola a fermierilor mici si mijlocii. Nu marii antreprenori au nevoie de aceasta Camera. Nu stiu de ce s-au inghesuit in conducerea Camerelor marile organizatii, ca LAPAR-ul n-are nevoie de Camera. In LAPAR sunt mari fermieri..."

Reporter: Nu e vorba numai de LAPAR...
Mihai Banu: "Nu conteaza, ceilalti care sunt nu schimba cu nimic filozofia, structura legii, oricine ar fi fost nu trebuia decat sa respecte legea. Ce fac ei acum, de ce fac... pentru ca mai democratica decat aceasta structura n-am vazut alta... Nu-i inteleg absolut deloc (n.r. - pe reprezentantii fermierilor), ei fac asta numai asa, sa se afle-n treaba. Eu nu sunt nedemocratic, eu respect legea. (...) Am rezolvat o cerinta de 20 de ani. Acum, dupa ce am facut-o, vin fel si fel de mofturosi care ce sa invoce" Dati-mi o intrebare serioasa!?


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."