Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Fermieri romani, la pas prin Polonia agricola


SC Chemirol Agro SRL a organizat in intervalul 11-14 iunie o scurta vizita de documentare in Polonia. Firma, poloneza fiind. Cu aceasta ocazie, am notat cateva impresii de calatorie.
Iata-ne plecati din Arad cu un autocar de 5 stele pe traseul Romania, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia. Dincolo, am circulat pe autostrazi. Avantajul deplasarii cu autocarul este ca mai poti opri si vedea cate ceva, iar participantii, agricultori fiind, au avut ce vedea si comenta. Pe stanga si pe dreapta culturi de grau, rapita, floarea-soarelui si porumb. Unele mai frumoase ca altele.
In Polonia, satele curate, cu case frumoase, in majoritate cu etaj, cu garduri drepte si cu nelipsitul gazon tuns. Fara animale libere pe sosea.
Am vizitat cateva ferme, printre care una de 1.000 ha si alta de 4.000 ha. La prima, era in constructie un depozit pentru ceapa si bulbi de crizanteme, iar investitia in celule metalice pentru un silozat era terminata. La cea de a doua, am avut exemplificarea clara a succesului integrarii productiei agricole astfel: producem furaje, crestem animale, avem abator si procesare carne, precum si 36 de magazine. In general, structura de culturi este grau, orz, triticale, porumb si legume in camp si plante furajere.
Lanurile de grau bine incheiate si inchegate anunta o productie de peste 7 tone la ha. Pamantul este mult mai slab ca al nostru, dar compenseaza prin regimul hidric. Intrebarile au cazut pe capul gazdelor: cat este subventia? Cat costa una? Cat costa alta? Cu cat se vinde si cui?
Lesne am putut concluziona ca sunt ajutati pentru ca in primul rand se ajuta singuri. TVA pentru produsele agricole este de 8%. Adaosurile la inputuri agricole sunt de maxim 10%...
Am vazut multe investitii: cladiri, depozite, silozuri, irigatii, grajduri, tractoare si masini agricole. Este foarte adevarat, ca urmare fireasca a faptului ca au avut un comunism mai cu fata umana, mai tolerant cu micii agricultori particulari.
Targul agricol Opolagra este organizat pentru zona de sud. Sunt prezente circa 300 de companii (tehnica, chimizare, irigatii, zootehnie etc). Am vazut la targ vizitatorii veniti cu toata familia, de la mic la mare.
Ultima zi - Cracovia. La pas prin vechiul oras-cetate, aflam locuri pline de istorie, cultura si traditie. Am vazut biserici, universitate, palate, turnuri, ziduri si despre toate acestea si chiar mai mult am aflat de la ghidul nostru intr-o limba romana perfecta. Pe unde am pasit noi, acum 600 de ani au pasit Dimitrie Cantemir sau Miron Costin.
Cracovia este si orasul Papei Paul Ioan al II-lea. Se vede si se simte tot timpul. Pe langa istorie, la fiecare pas (repet, vizita a fost facuta la pas) a fost si o lectie de cum se pastreaza si se prezinta turistilor aceste locuri.

Constantin BULUTA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."