Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Un an agricol bun pentru grau, orz si rapita

In 2011 vom avea un an agricol bun. Nu este chiar atat de secetos pe cat se spunea in luna mai. Nivelul apei din sol a fost optim pentru cereale si rapita. Calitatea recoltei o vom cunoaste la mijlocul lunii august, dupa ce vor fi analizate probele de Institutul de Bioresuse Alimentare. Afirmatiile apartin ministrului Agriculturii. El nu a exclus faptul ca anumite zone din tara au avut sau pot sa aiba unele probleme cu productia agricola vegetala, dar acestea nu vor afecta semnificativ recolta totala.

Valeriu Tabara a declarat recent ca valoarea productiei vegetale va fi intre 10 si 12 miliarde euro, dubla fata de anul trecut.

La orz, de exemplu, am obtinut una din cele mai bune productii de orz din ultimii 25 de ani, media fiind de patru tone la hectar. La graul, productia medie este estimata la peste 3.500 de tone la hectar.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."