Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Canalul Siret-Baragan este mai important decat o autostrada

"Proiectul canalului Siret-Baragan este mai important decat o autostrada", spune Valeriu Tabara, care are speranta ca investitia sa fie lansata cat de curand.

"A doua zi dupa ce am preluat functia de ministru, am comandat harta cu canalul Siret-Baragan. (...) Nu este la mine in responsabilitate, dar realizarea acestui canal, de 190 de km, este una dintre sansele nu numai de a aduce apa, ci si de a o aduce rentabila. Sigur ca au fost multe neglijente de-a lungul timpului. Sistemul nu a functionat de vreo 20 de ani. Nejustificat. Sunt probleme mari cu costurile canalului. (...) Finalizarea acestui canal este mai importanta decat o autostrada. La prima vedere poate, pentru unii nu, dar pentru toti cei care sunt in areal, canalul Siret-Baragan este mai important decat o autostrada. Eu sper sa fie lansata investitia, apoi conectarea pe sistem gravitational a sistemelor care vin pe o suprafata de circa 775.000 de hectare", spune Tabara.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."