Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
De ce nu vrea Nicusor Serban sa fie secretar de stat

Ati scris in revista ca ar urma sa fiu secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Intr-adevar, au fost niste discutii, dar raspunsul meu a fost clar: Nu! Eu nu ma vad in stare sa fac ceea ce face azi un ministru.

Eu sunt din agricultura reala, iar ei vin din agricultura virtuala. Pana cand conducatorii nu se hotarasc sa rezolve problemele mari ale agriculturii, pana cand nu se hotarasc sa nu mai importam produse alimentare, nu poate nimeni sa faca minuni la Ministerul Agriculturii.

Ca sa convinga pe unul ca mine sa mearga acolo, Ministerul ar trebui sa aiba o strategie de dezvoltare asa cum o vor fermierii. Ei, cei din interior, stiu ce trebuie facut! Sa subscrie toti politicienii la aceasta strategie, sa priceapa ca nu exista agricultura de stanga sau de dreapta, ca acest domeniu poate sa ridice Romania la suprafata cu mai putine cheltuieli decat in alte domenii de activitate. De multa vreme noi nu rezolvam o problema esentiala, cum ar fi apa. Se vede diferenta fantastica dintre toamna anului 2010 si toamna anului 2011. Intrebati cati fermieri au rapita rasarita?

Domnul ministru se bate cu pumnul in piept ca am avut productie mare la grau. Am avut datorita lui Dumnezeu, nu datorita Ministerului. Dar, daca la anul vom avea un dezastru, va fi din cauza Ministerului si a conducerii tarii, nu a lui Dumnezeu. S-ar putea sa asistam peste un an la falimentul multor societati din agricultura.

Nu vreau sa sa particip la dezastru, daca sefii politici nu tin seama de cum gandesc eu.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."