Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Portetul robot al fermierului, vazut de AgroAdvice

Care este "portretul" fermierului roman de azi? La intrebarea asta a incercat sa raspunda un studiu de piata al AgroAdvice, o companie din cadrul grupului Agricover. Scopul studiului a fost identificarea domeniilor in care fermierii ar avea nevoie de consiliere. Pentru ca AgroAdvice este o companie specializata in servicii de consultanta agricola la nivel tehnic.

Studiul a relevat aspecte interesante, din care vom spicui cateva:
Numarul mediu de angajati este de 1,6 oameni la 100 ha. Fermele mici au 2,1 angajati la 100 ha in timp ce fermele mari au 1,3 angajati. (Fermierii mici sunt definiti de studiu ca avand intre 200 si 500 ha).Ei ar trebui sa-si puna intrebarea daca merita sa tina atatia oameni.

77% din repondenti au nevoie de consultanta agricola, in timp ce 23% (aproape un sfert) nu isi doresc un asemenea suport extern. Dar, chiar daca recunosc ca au nevoie de consultanta, doar 8% apeleaza la un astfel de serviciu, iar 89% nu. Dintre cei care spun ca au nevoie de un consultant, cei mai multi ar dori ca acesta sa acopere sfera tehnologiilor, cu care poate nu au tinut pasul.

Un consultant pentru accesarea fondurilor nu a fost atractiv decat pentru 13% dintre fermieri. Fermele mici sunt cele mai interesate de noile tehnologii, fermele medii sunt cauta consultanta financiara iar fermele mari se gandesc la investitii care sa le asigure dezvoltarea.

Evolutia preturilor la cereale este cea mai mare provocare in activitatea unei ferme pentru 53% dintre cerealistii chestionati. Pe locul doi stau preturile la inputuri si alte achizitii.

In fermele zootehnice, cea mai importanta problema este urmarirea platilor (61%) si apoi urmarirea sporului la animale. Evolutia preturilor la cereale este privita cu alti ochi decat de cei care au cultura mare.

Doar 4% dintre fermieri isi stabilesc culturile in functie de criterii economice (preturi de piata, costuri de infiintare etc). Cele mai multe ferme vegetale isi decid culturile pentru anul urmator in functie de criteriile tehnice, (rotatie, irigatii, cate ploi se asteapta etc).

Planificarea culturilor. 83% dintre fermieri lucreaza cu hartie si creion, si doar 3% folosesc un program specializat pe computer. Varsta nu influenteaza semnificativ utilizarea PC-ului. Sunt fermieri tineri care nu stiu sa deschida computerul si sunt fermieri in varsta care comunica pe e-mail. Internetul este util pentru ca, de aici, majoritatea se informeaza despre vreme si despre cotatii bursiere.
La televizor se uita putini, iar reviste agricole de specialitate citesc si mai putini.

Furtul este o problema marginala, mai ales pentru fermierii mari. O caruta sau doua nu le micsoreaza productia. Curios, noi am auzit exact invers!
Cum isi planifica si esaloneaza platile. 16% au raspuns ca nu au nici un plan!
Intrebarile au atins si latura umana, valori morale, atitudini, socializare etc.

Familia, securitatea si sanatatea sunt cele mai importante valori ale repondentilor. In timpul liber, daca l-ar avea, ar citi o carte sau s-ar intalni cu prietenii. Dar modul in care isi organizeaza viata in ferma face ca cei mai multi sa nu aiba timp liber deloc.

Studiul a fost realizat pentru AgroAdvice de o companie specializata in cercetare de piata. Ei au lucrat cu un grup de 151 de fermieri, din care 133 din cultura mare si 18 ferme zootehnice. Suprafata medie cultivata pe ferma a fost de 1.175 ha. Fermele mari, de peste 1.000 ha au avut o pondere de 40%.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.