Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
LAPAR cere ministrului plata nationala complementara de 73 euro/ha

In atentia domnului ministru
Valeriu Tabara

Stimate Domnule Ministru,
LAPAR, ca reprezentant legal al producatorilor agricoli din sectorul vegetal, va solicita sa sustineti Proiectul Hotararii de Guvern privind stabilirea pentru anul 2011 a cuantumului platilor nationale directe Complementare, care se acorda in agricultura in sectorul vegetal la nivelul de 73,35 euro/ha, asa cum a fost postat pe site-ul MADR in data de 04.10. a.c .

Dupa cum precizati in motivatia juridica, sunt respectate toate reglementarile legale nationale cat si ale Comisiei Europene: nr. 73/2009, nr. 1290/2005, nr. 247/2006, nr. 378/ 2007 si nr. 1782/2003.

Producatorii agricoli din sectorul vegetal sunt profund ingrijorati si nemultumiti, intrucat nici pana la aceasta data nu stiu daca aceste plati se fac si nu gasesc explicatie pentru aceasta.

Nici un agricultor din sectorul vegetal nu accepta si nu intelege aceasta taraganare a emiterii actului normativ.
In tot cursul anului 2011, atat primul ministru cat si dumneavoastra personal (intelegand importanta activitatii sectorului) ati precizat ca nivelul cuantumului platilor directe unice pe suprafata va fi de 173 euro/ha.
Precizam ca, desi anul acesta marea majoritate a producatorilor agricoli din sectorul vegetal au realizat o productie mai buna fata de anii anteriori, totusi preturile de achizitie au fost mai scazute fata de inceputul anului.

Rezultatele mai bune obtinute in acest an sunt datorate atat conditiilor meteo climatice favorabile cat si nivelului platilor directe si complementare acordate aproape la timp in 2010.
Efectul a fost resimtit printr-o crestere a PIB-ului Romaniei, datorat si agriculturii cat si mentinerii inflatiei la un nivel apropiat de cel prognozat.

Dar, de peste trei luni de cand s-a instalat seceta atmosferica si cea pedologica in toate zonele agricole ale tarii, aceste rezultate financiare favorabile obtinute de fermierii romani au fost diminuate substantial, prin cresterea costurilor de infiintare a culturilor agricole de toamna.
In acest caz, din lipsa mijloacelor financiare ale producatorilor agricoli, drastic diminuate de seceta care se prelungeste, suprafetele semanate cu cereale de toamna sunt mai mici decat in anii anteriori iar cultura de rapita risca sa fie calamitata in proportie de peste 50%.

Fermierii au accesat fonduri europene prin imprumuturi de la banci, avand garantia Ministerului si a Guvernului de primire a platilor directe pe suprafata si a celor nationale direct complementare.
Multi fermieri sunt angrenati in diferite proiecte care au avut ca baza un buget de venituri si cheltuieli ce continea o plata pe suprafata anuntata de oficialii MADR inca din luna ianuarie a.c de 173 euro/ha.

Cresterea abrupta si uneori nejustificata a preturilor la ingrasaminte, motorina, sunt elemente de cheltuieli neprevazute.
Agricultorii din Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania au sustinut introducerea taxarii inverse, ceea ce a contribuit la fiscalizarea sectorului.

Acordarea acestor plati ar diminua din eforturile financiare ale producatorilor agricoli care ar putea trece mai usor peste criza economica.

Cu speranta ca vom fi sprijiniti, va multumim anticipat.
Nicolae Sitaru, presedinte LAPAR


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.