Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Rapita si graul sunt in pericol din cauza secetei

Culturile agricole semanate in aceasta toamna sufera din cauza lipsei precipitatiilor, iar agricultorii se plang ca nu au bani sa faca irigatii. Astfel, recolta din vara anului viitor este pusa sub semnul intrebarii. Fermierii spun ca majoritatea suprafetelor cultivate fie cu rapita, fie cu grau sunt puternic afectate, in sensul ca rasarirea plantelor este neuniforma sau, si mai grav, pe anumite parcele nici macar n-au rasarit.

"Din august n-au mai fost precipitatii pe teritoriul judetului nostru. Va dati seama la ce nivel s-a ajuns cu seceta meteorologica si cea pedologica. Cele mai mari suprafete udate se concentreaza in Insula Mare a Brailei. Noroc cu roua de dimineata, de mai umezeste un pic pamantul", a declarat Costica Macelaru, presedintele APA Braila.

O statistica realizata de asociatie in urma verificarilor in teren a starii de vegetatie arata ca, din 22.000 de hectare cultivate cu rapita si controlate zilele acestea, aproape jumatate sunt calamitate.

La grau, situatia este si mai grava, intrucat gradul de calamitare partiala si totala este de 60%, ceea ce inseamna ca suprafata afectata depaseste 21.000 ha la nivelul judetului. Singura rezolvare a problemei este aplicarea de irigatii, insa producatorii agricoli nu au puterea financiara sa suporte integral costul apei, mai ales ca nu mai exista nicio forma de subventie pentru irigatii. "La aceasta data, activitatea de imbunatatiri funciare este complet data peste cap de legi si ordonante a caror aplicare este intarziata de nu se mai stie ce tarif mediu anual la irigatii vom avea si nici cine va face reparatii la statiile de aductiune a apei. Practic nu se stie nimic la aceasta data la capitolul irigatii", a incheiat Costica Macelaru.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."