Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Profesorul si ministrul Nicolae Stefan, la 88 de ani

Este din rasa rara a oamenilor rationali pur-sange. Uscativ, usor adus de spate ca un semn asupra intrebarilor lumii, profesorul este calm si priveste linistit la tot ce se intampla in jur. Pentru el, toate vin dupa o regula, iar el cauta regula. Este un clasic in viata.
Probabil, asa a fost de tanar. Fara explozii de entuziasm, dar nu un om fara emotii, fara trairi sensibile, fara idealuri. Altfel, de ce ar fi carat, in '45, saci de malai si butoaie de magiun, pentru cantina studenteasca?

S-a impus prin calm, prin linistea sa, mereu egala. A fost numit adjunct de ministru la 27 de ani. Pana in '89, n-a avut suisuri mari, dar nici coborasuri prapastioase. Un profesionist care nu a facut compromisuri grele.
Desi a fost ani multi in administratie, i se spune "dom? profesor". Nu numai pentru titlul universitar, ci pentru ca asa arata profesorul etern: usor ingandurat, gata oricand sa scoata din biblioteca o carte si sa gasesca un citat la pagina la care a pus un semn, acum zece ani.

Este o mandrie pentru noi sa faca parte din echipa revistei. Sa onoreze paginile cu semnatura sa. Pentru studenti ori pentru academicieni, pentru oameni de afaceri ori ministri, Nicolae Stefan este Profesorul.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."