Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Valeriu Tabara vrea Camere agricole prin reorganizare

Ministrul Valeriu Tabara va propune modificarea Legii Camerelor Agricole, printr-o ordonanta de urgenta. Din punctul sau de vedere, principala problema ramane finantarea. Micii fermieri, majoritari intre membrii Camerelor, nu sunt in stare sa le sustina prin cotizatii sau contributii.

Tabara estimeaza costurile, pentru urmatorii 1-2 ani, intre 20 si 40 de milioane de euro. El considera ca suma prevazuta in bugetul MADR pentru camerele agricole se refera la structurile deja constituite la nivelul consiliilor judetene, pe Ordonanta 70.
De aceea si-ar dori sa creeze Camerele prin reorganizarea unor institutii deja existente: directiile agricole judetene si fostele Oficii judetene de consultanta agricola. Or, aici ministrul se desparte de modul in care au inteles functionarea Camerelor de cei care au initiat legea.

"Am reorganizat aceste centre agricole, astfel incat, pe langa cele 274 existente, mai sunt inca 40, iar in total in jur de 310 centre agricole. Acestea sunt organizate in asa fel incat sa nu fie o distanta mai mare de 30 de kilometri de centru pe fiecare fermier si sa fie pozitionate pe sosele principale", spune ministrul.
Tabara spune acum ca, prin infiintarea Camerelor agricole, s-a mers prea mult pe zona electorala. "Jocurile politice au aparut mai mult dupa ce legea a fost votata intr-un fel si dupa aceea s-a incercat reorganizarea in alt fel."
Ministrul spera ca in februarie - martie sa clarifice toate aceste probleme legislative legate de camerele agricole, dar si sa gaseasca o solutie viabila de finantare.

Proiectele de lege pentru camerele agricole nu au avut deloc in vedere transformarea unor institutii ale statului (OJCA, DADR etc) in Camere agricole. Din contra, s-a dorit crearea unor institutii noi, cu conducere aleasa de fermieri, dintre fermieri. Modelul propus pentru prima oara la noi de catre Dacian Ciolos, era cel existent in Franta.
In luna septembrie a anului trecut, Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR) a cerut, de urgenta, modificarea Legii Camerelor Agricole, deoarece din conducerea acestora faceau parte mai mult guvernantii si functionarii publici decat fermierii.

"Camerele agricole au devenit birouri electorale in mediul rural prin care unele partide isi fac politica, iar in viziunea noastra acestea trebuie sa functioneze cu si pentru agricultori", s-a spus atunci.
Fostul secretar de stat in MADR, Adrian Radulescu, si-a luat angajamentul, la finele anului trecut, ca se va ocupa in 2012 de rezolvarea acestei probleme.
"Ma ocup si le facem, cu siguranta, intr-o forma buna pentru fermieri. Trebuie camere agricole ale agricultorilor, pentru agricultori si facute de agricultori", a declarat Adrian Radulescu, la finele anului trecut.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."