Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Valeriu Tabara vrea Camere agricole prin reorganizare

Ministrul Valeriu Tabara va propune modificarea Legii Camerelor Agricole, printr-o ordonanta de urgenta. Din punctul sau de vedere, principala problema ramane finantarea. Micii fermieri, majoritari intre membrii Camerelor, nu sunt in stare sa le sustina prin cotizatii sau contributii.

Tabara estimeaza costurile, pentru urmatorii 1-2 ani, intre 20 si 40 de milioane de euro. El considera ca suma prevazuta in bugetul MADR pentru camerele agricole se refera la structurile deja constituite la nivelul consiliilor judetene, pe Ordonanta 70.
De aceea si-ar dori sa creeze Camerele prin reorganizarea unor institutii deja existente: directiile agricole judetene si fostele Oficii judetene de consultanta agricola. Or, aici ministrul se desparte de modul in care au inteles functionarea Camerelor de cei care au initiat legea.

"Am reorganizat aceste centre agricole, astfel incat, pe langa cele 274 existente, mai sunt inca 40, iar in total in jur de 310 centre agricole. Acestea sunt organizate in asa fel incat sa nu fie o distanta mai mare de 30 de kilometri de centru pe fiecare fermier si sa fie pozitionate pe sosele principale", spune ministrul.
Tabara spune acum ca, prin infiintarea Camerelor agricole, s-a mers prea mult pe zona electorala. "Jocurile politice au aparut mai mult dupa ce legea a fost votata intr-un fel si dupa aceea s-a incercat reorganizarea in alt fel."
Ministrul spera ca in februarie - martie sa clarifice toate aceste probleme legislative legate de camerele agricole, dar si sa gaseasca o solutie viabila de finantare.

Proiectele de lege pentru camerele agricole nu au avut deloc in vedere transformarea unor institutii ale statului (OJCA, DADR etc) in Camere agricole. Din contra, s-a dorit crearea unor institutii noi, cu conducere aleasa de fermieri, dintre fermieri. Modelul propus pentru prima oara la noi de catre Dacian Ciolos, era cel existent in Franta.
In luna septembrie a anului trecut, Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR) a cerut, de urgenta, modificarea Legii Camerelor Agricole, deoarece din conducerea acestora faceau parte mai mult guvernantii si functionarii publici decat fermierii.

"Camerele agricole au devenit birouri electorale in mediul rural prin care unele partide isi fac politica, iar in viziunea noastra acestea trebuie sa functioneze cu si pentru agricultori", s-a spus atunci.
Fostul secretar de stat in MADR, Adrian Radulescu, si-a luat angajamentul, la finele anului trecut, ca se va ocupa in 2012 de rezolvarea acestei probleme.
"Ma ocup si le facem, cu siguranta, intr-o forma buna pentru fermieri. Trebuie camere agricole ale agricultorilor, pentru agricultori si facute de agricultori", a declarat Adrian Radulescu, la finele anului trecut.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.