Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Saptamana Verde la pavilionul romanesc

Saptamana Verde a debutat la pavilionul romanesc cu produse traditionale si taraf de muzica populara

Romania participa, in acest an, la Expozitia Internationala pentru Agricultura si Alimentatie Saptamana Verde de la Berlin, ca stat partener. 62 de companii romanesti isi expun produsele pe o suprafata de 1.000 mp, in Hala 10.2 din Pavilionul expozitional Messe Berlin.

Deschiderea oficiala a Expozitiei Saptamana Verde, a debutat la pavilionul Romaniei cu vizita ministrului federal pentru Alimentatie, Agricultura si Protectia Consumatorului, Ilse Aigner, si a primarului Berlinului, Klaus Wowerweit.
Oaspetii au fost primiti de ministrul Valeriu Tabara si de ambasadorul Romaniei la Berlin, Lazar Comanescu. Era acolo si comisarul european Dacian Ciolos. Ora matinala nu i-a impedicat pe oficialii germani sa inceapa ziua cu horinca de Maramures, zacusca, sunculita si jumari, branza de oaie, pe hore si cantece populare romanesti.
Ministrul federal al Agriculturii, Ilse Aigner, imbracata in costum traditional german, s-a intretinut minute bune cu omologul roman. In acest timp, un vizitator, iubitor de animale, protesta impotriva cresterii iepurilor in custi!
Pavilionul Romaniei a cuprins, ca de obicei, mai ales produse traditionale din carne de porc, gemuri, branzeturi, miere de albine in diverse sortimente, conserve de legume, fructe si ciuperci, dar si artizanat. Din pacate, zona dedicata vinurilor nu era ocupata in momentul turului oficial, deoarece reprezentantii firmelor nu sosisera la stand.
In ceea ce priveste promovarea produselor romanesti pe piata externa, Tabara spune ca el, in orice vizita in strainatate, urmareste prezenta produselor autohtone in lanturile de magazine.
Ministrul a recunoscut ca autoritatile au fost mai putin active in ceea ce priveste participarea Romaniei la evenimente internationale, prin care producatorii sa-si prezinte oferta.
Norocul nostru este ca, la nivelul CE, exista o propunere ca in viitoarea PAC sa existe mai multe masuri de piata, inclusiv pentru promovarea unor produse agro-alimentare. ?In viitoarea PAC vor exista instrumente financiare clare pentru organizarea producatorilor si inregistarea produselor traditionale, dar si pentru acoperirea costurilor cu inregistrarea si pe partea de asistenta tehnica si promovare? a declarat, la Berlin, comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos. Dupa modelul programului de promovare a vinurilor si cel al legumelor si fructelor, agricultorii europeni vor fi sprijiniti sa participe la marile expozitii internationale.
Pavilionul Romaniei a fost vizitat de numeroase personalitati. Ministrul roman al Agriculturii s-a intalnit cu acest prilej cu omologii sai din Polonia, Moldova si Serbia, cu reprezentatii companiei germane de masini agricole Claas KG, dar si cu comisarul european pentru sanatate si consumatori, John Dalli.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."