Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ar putea crescatorii romani sa cumpere Tnuva?

Crescatorii de vaci de lapte, si cei de la Holstein si cei de la Federatie, se vaita. Ca li s-au taiat subventiile, ca au fost jigniti de Tabara, ca sunt furati de procesatori etc. Caras pare ca predica Internationala: "Hai la lupta cea mare, rob cu rob sa ne unim!" Dupa Guvern, cei mai hoti ar fi cei din industria lactatelor, care platesc prea putin. (Intre altele, pretul laptelui in Vest este mai mic ca la noi, de-aia fabricile importa lapte!) Un crescator spunea ca "procesatorul lui" l-a fortat sa accepte un pret mai mic pe lapte. Ar fi vrut sa provoace o mare "greva de livrari" dar niciun coleg n-a vrut sa-l urmeze.

In acest context, Tnuva, prima in ierarhia din Israel, a dat faliment in Romania. Sa tinem minte doar ca, pe piata industriei laptelui, este o mare fabrica de vanzare. De ce n-ar cumpara crescatorii romani? Cei de la Friesland au cumparat tocmai la Cluj!

Ne vaicarim ca fermierii nu se asociaza. Iata un prilej ca statul sa incurajeze asocierea! Finantele sa preia fabrica si sa o revanda, pe actiuni, unei asociatii de crescatori. O astfel de propunere nu ar starni entuziasm printre membrii Holstein.Ro. Nu problema banilor ar fi cea care sa-i inhibe pe fermierii nostri, ci neincrederea. Cine sa gestioneze afacerea? N-avem legislatie, n-avem manageri, mai ales, cinstiti. Multi fermieri viseaza, sau doar bat campii, despre propria lor fabrica de lactate pe modelul pe care ni l-a inoculat Ceausescu: "Sa facem totul!" Asadar, utopia unei fabrici ?romanesti si asociative? nu are mari sanse.

Sa admitem, ipotetic, ca statul ar avea marinimia sa crediteze micile asociatii. Ca ar crea un fond din care asociatiile de "vacari" sa construiasa mici fabrici. Probabil ca s-ar gasi cateva zeci de intreprinzatori care sa coaguleze, fiecare, un grup. Daca s-ar investi, sa zicem, in 40 de fabrici, un sfert vor da faliment in urmatorii 10 ani. Ar ramane 25 - 30 de fabrici consolidate, cu vreo 25 - 30 de manageri cu experienta. Selectia s-ar petrece si in randul crescatorilor. Dintr-o mie, ar ramane jumatate. Priceputi, si cu ceva mai multi bani.
Asta a facut Politica Agricola Comuna in primii ei ani de existenta, prin 1960-70. A incurajat transformarea taranilor europeni in fermieri. A incurajat productia agricola. Cu bani. Cu foarte multi bani, din bugetul adunat de la contribuabilii europeni. Acum, politicienilor de la Bruxelles le da mana sa vorbeasca despre "decuplare", despre "bunastare", "inverzire", "ecologizare" etc.

Ca sa ajungem la cooperativele din apus, constructia ar trebui sa inceapa de jos, de la micul producator de branza si iaurt, nu de la mari fabrici, cum a lasat Tnuva. La Bruxelles, ar trebui sa spunem clar ca noi avem de recuperat 50 de ani.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!