Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Speram la un an agricol bun, ca sa ajutam PIB-ul

Ca agricultor, imi doresc ca anul agricol in curs sa fie cat mai aproape de normal. Pana acum, nu a iesit din limitele normalitatii decat foarte putin.

Precipitatiile din ultima perioada au ajutat, dar tot ar mai fi nevoie de apa in zonele de sud si sud-est. Ploile vor fi categoric cele care vor determina nivelul productiilor din acest an, atat pentru culturile de toamna, cat si pentru cele de primavara. Culturile de toamna au nevoie acuta de apa, pentru ca acum este perioada in care se formeaza bobul.

Se vorbeste in ultima perioada ca suntem la mana ploilor, pentru ca nu avem un sistem de irigat functional in toate zonele unde ar fi nevoie. Dar trebuie sa fim obiectivi: irigatiile nu ne salveaza ca nivel al productiei, ci ne ofera o anumita stabilitate. A conta numai pe irigatii sau numai pe ploaie nu e in regula. Irigatiile sunt necesare in zone in care fara apa nu poti face agricultura. Dar sunt si zone care, din punct de vedere climatologic, raspund la conditiile de cultivare. Cand vorbim de cultura mare, irigatiile sunt mai putin importante pentru orz si grau si mai mult la porumb.

La culturile de rapita, n-am avut un an bun din cauza secetei din toamna trecuta si a gerurilor din iarna. Fermierii au iesit in pierdere daca nu au avut culturile asigurate. Daca au avut o asigurare la o societate de profil, au primit despagubiri. Si au recuperat macar cheltuielile pentru samanta si pentru lucrarile agricole efectuate.

Pentru cei care nu au avut asigurata rapita, situatia nu e tocmai buna.
Probleme au avut si cei cu sere si solarii, carora li s-au distrus culturile din cauza zapezilor din iarna. Dar ei primesc un ajutor de minimis. In ultima perioada, exista aceasta initiativa din partea MADR de acordare a ajutoarelor de minimis, pentru infiintarea culturilor in aceasta toamna.

De fapt, este o repetare a minimisului din 2008, pe care l-a acordat Dacian Ciolos, cand era ministru. Se aplica acelasi sistem si acum. Se acorda pana la 7.500 de euro pe exploatatie.
Imi doresc sa fie un an agricol bun atat pentru fermieri, cat si pentru Romania, ca tara. Si spun asta pentru ca PIB-ul Romaniei poate fi sustinut de agricultura. Iar tara are nevoie de o crestere in acualul context economic european. Dar ce tara si cand nu are nevoie de crestere economica?!

Agricultura noastra nu este influentata numai de evolutia vremii si de munca fermierilor, ci si de deciziile politice. Din pacate, desele schimbari din ultima perioada nu prevestesc vremuri linistite. Cei care au venit la conducerea ministerului se ocupa mai mult de schimbarile din functii. Nu numai de schimbarea secretarilor de stat, numiti politic in orice guvern. Ci si a unor functionari din administretie, care ar trebui sa ramana tehnicieni.

Adrian RADULESCU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.