Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Avem o noua Lege a Camerelor Agricole

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, in calitate de for decizional, modificarea Legii privind infiintarea si functionarea Camerelor pentru Agricultura, Silvicultura si Dezvoltare rurala. In favoarea legii au fost 179 de voturi, 4 fiind "impotriva" si 7 abtineri.
Camere Agricole se vor infiinta la nivel de judet (42) si una la nivel national. Ele ar putea fi functionale la inceputul lunii septembrie.

Deputatul Adrian Radulescu, artizanul acestei noi forme a Legii Camerelor Agricole, a beneficiat personal de consultanta europeana, inclusiv de la comisarul Ciolos.
Legea nu va avea nevoie de norme de aplicare, toate detaliile fiind lamurite in text.
Industria alimentara si piscicultura au fost introduse in titlul si in aria de activitate a Camerelor Agricole, care vor fi "institutii private de interes public, nonprofit", create cu scopul "de a reprezenta si promova interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultura cu toate ramurile ei". Camerele agricole vor putea infiinta societati comerciale sau pot participa ca actionari la societati comerciale infiintate deja.
Comitetul National de Initiativa va avea 25 de membri, din care 21 din partea formelor asociative, iar Comitetul Judetean de Initiativa va avea 11 membri, din care 8 ai formelor asociative, plus directorul DADR, un reprezentant al Inspectoratului silvic si un reprezentant al Prefecturii.

Colegiul judetean va fi forul decizional al Camerelor Agricole judetene si va avea 25 de membri: 10 locuri - reprezentanti alesi, propusi de asociatiile profesionale judetene; 2 - din partea patronatelor; 2 - din partea sindicatelor; 2 - din partea cooperativelor agricole; unul din partea proprietarilor de paduri si/sau composesorate; unul din partea cercetarii/invatamantului agricol; 3 - fermieri independenti, cu conditia depunerii unei liste de sustinatori, de minim 25 de alegatori inscrisi in listele electorale, pentru fiecare candidat; 3 - tineri fermieri pana in 30 de ani, cu minim 25 de sustinatori; unul din partea medicilor veterinari.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.