Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Avem o noua Lege a Camerelor Agricole

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, in calitate de for decizional, modificarea Legii privind infiintarea si functionarea Camerelor pentru Agricultura, Silvicultura si Dezvoltare rurala. In favoarea legii au fost 179 de voturi, 4 fiind "impotriva" si 7 abtineri.
Camere Agricole se vor infiinta la nivel de judet (42) si una la nivel national. Ele ar putea fi functionale la inceputul lunii septembrie.

Deputatul Adrian Radulescu, artizanul acestei noi forme a Legii Camerelor Agricole, a beneficiat personal de consultanta europeana, inclusiv de la comisarul Ciolos.
Legea nu va avea nevoie de norme de aplicare, toate detaliile fiind lamurite in text.
Industria alimentara si piscicultura au fost introduse in titlul si in aria de activitate a Camerelor Agricole, care vor fi "institutii private de interes public, nonprofit", create cu scopul "de a reprezenta si promova interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultura cu toate ramurile ei". Camerele agricole vor putea infiinta societati comerciale sau pot participa ca actionari la societati comerciale infiintate deja.
Comitetul National de Initiativa va avea 25 de membri, din care 21 din partea formelor asociative, iar Comitetul Judetean de Initiativa va avea 11 membri, din care 8 ai formelor asociative, plus directorul DADR, un reprezentant al Inspectoratului silvic si un reprezentant al Prefecturii.

Colegiul judetean va fi forul decizional al Camerelor Agricole judetene si va avea 25 de membri: 10 locuri - reprezentanti alesi, propusi de asociatiile profesionale judetene; 2 - din partea patronatelor; 2 - din partea sindicatelor; 2 - din partea cooperativelor agricole; unul din partea proprietarilor de paduri si/sau composesorate; unul din partea cercetarii/invatamantului agricol; 3 - fermieri independenti, cu conditia depunerii unei liste de sustinatori, de minim 25 de alegatori inscrisi in listele electorale, pentru fiecare candidat; 3 - tineri fermieri pana in 30 de ani, cu minim 25 de sustinatori; unul din partea medicilor veterinari.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."