Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Ce surse de finantare au fermierii?

E simplu: Sunt doua surse de bani europeni. In limba "bruxelleza" s-a convenit sa le spuna "piloni".
Primul pilon este cel al platilor directe. Plata pe suprafata, de la APIA. Banii putem sa-i cheltuim cum vrem. Nu sunt neaparat bani de investitii. Dar, cine poata sa faca investitii si din banii astia, bine face!
Al doilea "pilon" se refera la plati pentru investitii. Adica bani pentru finantare. Vin la fermieri prin APDRP. Acesti bani se acceseaza in baza unor proiecte. Cu ei ne marim capitalul investit in ferme.
In plus, UE ne permite sa mai facem cateva plati nationale directe (adica din bugetul tarii noastre). Unele sunt pentru "bunastarea animalelor". Tot din bugetul national ni s-a permis o subventionare cu 50% a primei de asigurare pentru culturi vegetale. Statul mai poate acoperi, din banii lui, o reducere a accizei la motorina pana la nivelul de 25 euro/tona. Asadar, principala sursa de finantare cu bani europeni este APDRP. Acolo, cum stiti, sunt o serie de "Masuri". Ca accesarea lor este greoaie, o fi si vina birocratiei europene (nu zgarcita, ci atenta la cheltuirea legala a banilor), dar e - mai ales- vina institutiilor romanesti. Aici, la Bucuresti, au fost scrise ghidurile solicitantului care nu sunt clare; aici se schimba ghidul cand nu te astepti; aici se pun tot felul de conditii greu de indeplinit. Eu sper ca, pentru perioada 2014-2020, sa se schimbe tot ce nu functioneaza la aceste masuri. Ori chiar sa fie create altele.
Intre sursele de finantare, putem sa adaugam si garantiile la credite acordate de catre FGCR si FNGCIMM. Fara ele ar fi mult mai greu sa primim creditele de la banci pentru investitiile din ferma. La noi, fermierii s-au invatat sa ceara."Statul trebuie sa ne dea, statul trebuie sa ne faca". A venit vremea ca si ei sa inteleaga ca nu ne da nimeni nimic! Trebuie sa gandim noi, fermierii, ce putem face, cum putem construi impreuna. Nu sa asteptam la mila altora.
Am mai spus-o, dar o repet: fermierii pot sa creeze impreuna fonduri mutuale de creditare, fonduri de asigurare, fonduri de investitii. Daca ar crea impreuna fonduri mutuale, la un euro pe care il pune agricultorul, UE mai da inca 0,8 euro. Ar fi fost bine sa avem azi un fond mutual de risc? Sa fi primit despagubiri pentru faptul ca am avut probleme, cu rapita, de exemplu?

Pana acum, fermierii nu s-au gandit sa faca asa ceva. Au asteptat sa faca altii. Dar, de 20 de ani, nimeni nu a facut. Si nici nu va face. Asa ca, fermierii trebuie sa puna umarul, impreuna. Si in cazul lor, - al nostru, caci si eu sunt fermier - unirea face puterea. E greu de inteles?

Adrian Radulescu


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.