Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ce surse de finantare au fermierii?

E simplu: Sunt doua surse de bani europeni. In limba "bruxelleza" s-a convenit sa le spuna "piloni".
Primul pilon este cel al platilor directe. Plata pe suprafata, de la APIA. Banii putem sa-i cheltuim cum vrem. Nu sunt neaparat bani de investitii. Dar, cine poata sa faca investitii si din banii astia, bine face!
Al doilea "pilon" se refera la plati pentru investitii. Adica bani pentru finantare. Vin la fermieri prin APDRP. Acesti bani se acceseaza in baza unor proiecte. Cu ei ne marim capitalul investit in ferme.
In plus, UE ne permite sa mai facem cateva plati nationale directe (adica din bugetul tarii noastre). Unele sunt pentru "bunastarea animalelor". Tot din bugetul national ni s-a permis o subventionare cu 50% a primei de asigurare pentru culturi vegetale. Statul mai poate acoperi, din banii lui, o reducere a accizei la motorina pana la nivelul de 25 euro/tona. Asadar, principala sursa de finantare cu bani europeni este APDRP. Acolo, cum stiti, sunt o serie de "Masuri". Ca accesarea lor este greoaie, o fi si vina birocratiei europene (nu zgarcita, ci atenta la cheltuirea legala a banilor), dar e - mai ales- vina institutiilor romanesti. Aici, la Bucuresti, au fost scrise ghidurile solicitantului care nu sunt clare; aici se schimba ghidul cand nu te astepti; aici se pun tot felul de conditii greu de indeplinit. Eu sper ca, pentru perioada 2014-2020, sa se schimbe tot ce nu functioneaza la aceste masuri. Ori chiar sa fie create altele.
Intre sursele de finantare, putem sa adaugam si garantiile la credite acordate de catre FGCR si FNGCIMM. Fara ele ar fi mult mai greu sa primim creditele de la banci pentru investitiile din ferma. La noi, fermierii s-au invatat sa ceara."Statul trebuie sa ne dea, statul trebuie sa ne faca". A venit vremea ca si ei sa inteleaga ca nu ne da nimeni nimic! Trebuie sa gandim noi, fermierii, ce putem face, cum putem construi impreuna. Nu sa asteptam la mila altora.
Am mai spus-o, dar o repet: fermierii pot sa creeze impreuna fonduri mutuale de creditare, fonduri de asigurare, fonduri de investitii. Daca ar crea impreuna fonduri mutuale, la un euro pe care il pune agricultorul, UE mai da inca 0,8 euro. Ar fi fost bine sa avem azi un fond mutual de risc? Sa fi primit despagubiri pentru faptul ca am avut probleme, cu rapita, de exemplu?

Pana acum, fermierii nu s-au gandit sa faca asa ceva. Au asteptat sa faca altii. Dar, de 20 de ani, nimeni nu a facut. Si nici nu va face. Asa ca, fermierii trebuie sa puna umarul, impreuna. Si in cazul lor, - al nostru, caci si eu sunt fermier - unirea face puterea. E greu de inteles?

Adrian Radulescu


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."