Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Magazin de inputuri agricole, club al fermierilor

Magazinul Agristo, din comuna Remus, judetul Giurgiu, a fost inaugurat in urma cu o saptamana. De fapt, au trecut trei luni de cand a primit primii clienti. Sotii, Elena si Mihai Stoian, ingineri agronomi, au asteptat ca fermierii sa aiba o pauza de lucru, intre alegerile locale si recoltatul orzului, si abia apoi sa-si invite partenerii la sarbatoare.

Au participat 70 de persoane, fermieri si directori de zona ai furnizorilor.
Amplasarea magazinului a fost aleasa astfel incat sa fie in calea celor care vin in capitala de judet, Giurgiu. Usor de reperat si cu locuri de parcare suficiente, magazinul are cate ceva pentru oricine are macar o gradina. 500 de produse sunt disponibile pe loc, dar orice alt produs de uz fitosanitar poate fi adus a doua zi, deoarece magazinul are un contract cu o firma de curierat rapid si intelegeri cu furnizorii. "Mi-am dorit ca la finalul acestei investitii sa obtin mai mult decat un magazin clasic. In fiecare judet exista asa ceva, dar nu si in Giurgiu", spune Mihai Stoian, directorul Agristo Chemicals.

Loc de intalnire
Deasupra magazinului se afla birourile. "Nu am conceput acest spatiu ca loc unde sa muncesc eu. Vreau sa transform acest birou intr-un loc de intalnire cu fermierii. Un loc in care oamenii sa vina cu placere, sa bea linistiti o cafea, sa vorbeasca unul cu altul, sa afle noutati, nu neaparat sa cumpere", spune Mihai Stoian.
Magazinul este gandit pentru fermierii care lucreaza suprafete mici, de 15-20 de hectare, fie de cereale, fie de gradina. Sa vina si cel care are solarii, un hectar de vie sau de pomi.
Cei doi ingineri agronomi nu se feresc sa spuna ca magazinul are deja succes, iar cei care le trec pragul primesc nu numai produse ci si consultanta. Cei mai multi clienti vin, ca la doctor, cu planta bolnava ori cu buruienile in mana. Vin chiar si de la 30-40 de kilometri distanta. De multe ori, la ora deschiderii, sunt deja cateva masini oprite la poarta. Preturile din magazin sunt cele de lista ale producatorilor.

Diviziunea muncii
Magazinul cade, in principal, in responsabilitatea Elenei Stoian. Sotul deschide magazinul doar sambata. In restul timpului e pe teren, cu fermierii, indiferent ca lucreaza 50 sau 2.500 de hectare. Face consultanta pe cont propriu de aproape cinci ani. 90% din cifra de afaceri, estimata la cateva milioane de euro, va veni in continuare din aceasta activitate. Magazinul este insa important pentru ca aduce cash zilnic. Fermierii, mai ales cei mari, au contracte cu plata la recolta. "Din noiembrie pana in iunie incasez foarte putini bani, iar cele mai mari cheltuieli sunt in primavara: motorina pentru distributie, TVA si impozit pe profit", spune Mihai Stoian.
Echipa este formata din sase persoane. Nu-si propune sa se extinda prea mult. Vrea sa ramana cu o afacere de familie. Urmatorul pas va fi sa capitalizeze firma. "Imi doresc sa adun suficient capital de lucru. Sa cumpar mai toate marfurile cu banii jos. Asta mi-ar aduce un castig suplimentar de 3-5%", spune directorul.

Mihai Stoian a terminat Facultatea de Agricultura din Bucuresti in 1996. Si-a inceput cariera la IAS Ciorogarla, unde a lucrat ca inginer agronom. Aici a arat, a semanat si a discuit pentru ca se gandea ca va avea nevoie sa stie sa faca aceste lucrari, daca-si va face propria ferma. A lucrat apoi la mai multe firme agrochimice, mereu direct cu fermierul. "Munca mea inseamna sa intru in curtea fermierului, sa-i ofer consultanta si cele mai bune produse pentru ca ferma lui sa prospere. Daca le merge bine clientilor, si mie o sa-mi mearga bine", crede Mihai Stoian.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.