Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
De ce sunt prosti agricultorii romani si nu se asociaza?

Mai ales orasenii, vorbesc azi despre asocierea agricultorilor. Iar ei, agricultorii - nu vor sa se asocieze! De ce? Manastire-ntr-un-picior! Seamana cu povestea lui Bula care a ajutat o batranica sa treaca strada. Dar ea n-a vrut.

Acesta problema adanca, a reticentei agricultorilor romani in fata asocierii, a fost studiata si de Centrul Roman de Politici Europene. Care a facut public un "raport". Potrivit acestui raport, Masura 142 a fost consacrata special pentru crearea "grupurilor de producatori". Fondurile destinate acestei masuri au fost cheltuite in proportie de numai 1,2%!

Desi autoritatile au vorbit despre crearea a 1.000 de "grupuri", in prezent functioneaza 40 si sunt in curs de recunoastere alte 100.
Si Masura 141 a incurajat, indirect, asocierea, prin acordarea de puncte in plus celor care dovedesc si apartenenta la un grup.
Masura 142 nu presupune o procedura de selectie. Totusi, doritorii sunt putini.

De ce nu au avut efect politicile de incurajare a asocierii? Raportul constata distanta dintre realitatea romaneasca si designul politicii Ministerului (inspirat din Vest). Si, mai ales, rezistenta romanilor la fiscalizare.

Mai exista si toleranta autoritatilor la evaziunea fiscala; incurajarea economiei subterane (prin certificatele de producatori emise de primari catre clientii politici etc).
Asadar, statul roman este cel care nu doreste asocierea agricultorilor!


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.