Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cu sau fara stare de urgenta in agricultura?

Printr-o scrisoare trimisa premierului Victor Ponta, producatorii agricoli au cerut sa se declare starea de urgenta in agricultura. Scrisoarea a fost semnata de Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli, Federatia Nationala a Cartofului, Federatia Crescatorilor de Bovine, Holstein. RO si alte organizatii mai putin cunoscute.
"Seceta din toamna anului 2011, temperaturile foarte scazute din iarna 2011-2012 si lipsa precipitatiilor din luna mai au dus la diminuarea productiei de grau, orz si rapita cu 50% fata de un an normal, iar acum ne confruntam cu o situatie deosebita din cauza fenomenului de canicula cu temperaturi de peste 35 grade si a lipsei acute timp de trei saptamani a precipitatiilor, ceea ce a dus la calamitarea in proportie de 30-70% la culturile de porumb, floarea soarelui si soia.
Daca in urmatoarele 4-5 zile nu va ploua, aceste culturi vor fi calamitate in procent de 90-100%. Se impune ca dumneavoastra sa luati la cunostinta aceasta stare de fapt si sa dispuneti solutii pentru diminuarea efectelor acestui fenomen. Consideram ca e necesar sa fie declarata starea de urgenta in sectorul agricol", se spune in scrisoare.

Ministrul considera ca cerea LAPAR nu este fundamentata legal
Ministrul Daniel Constantin considera ca nu se impune starea de urgenta sau de calamitate in sectorul agricol, si ca nu are niciun fundament solicitarea adresata premierului Victor Ponta de catre reprezentantii LAPAR.
"Daca va uitati in definitia starii de urgenta o sa vedeti ca nu are niciun fundament solicitarea LAPAR. (...) Am avut o intelegere cu dl. Laurentiu Baciu, pe care eu am respectat-o, iar dansul, nu. Prin declaratiile sale, el nu face altceva decat sa influenteze piata. Cred ca atunci cand facem o intelegere, chiar si verbala, trebuie sa fie respectata, pentru ca si eu as putea sa prezint datele pe care le am pe fiecare cultura, cu productia la hectar, dar nu cred ca este in beneficiul pietei", a subliniat Daniel Constantin.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."