Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Energia electrica pentru irigatii este mai ieftina cu 20%

Agricultorii beneficiaza de un pret cu 20 la suta mai mic pentru energia electrica consumata la irigatii, Este vorba de tariful reglementat de tip B, care permite fermierilor sa reduca cheltuielile cu energia utilizata pentru mia de metri cubi de apa pompata, cu 20%. Daca pana acum pretul era de 250 de lei/ 1.000 mc apa pompata, acesta scade la 200 lei/1.000 mc apa pompata - a explicat ministrul Daniel Constantin.

Exista anumite conditii pentru cei care beneficiaza de pretul reglementat de tip B la energie, dar care nu se aplica in lunile iulie si august.

"Nu exista nicio restrictie de ora la care se poate uda, in lunile iulie si august, ci doar pentru lunile martie, aprilie, mai, iunie si septembrie, cand pot sa ude toata ziua, mai putin in intervalul orar 20.00 - 22.00', a mai spus ministrul. Pretul energiei reprezinta 80% din pretul apei pentru irigatii.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."