Firmele de asigurari nu despagubesc fermierii in caz de seceta sau inghet. Ele nu pot sa faca fata financiar unei asemenea cheltuieli, avand in vedere frecventa mare a acestor calamitati. De aceea, fermierii romani ar trebui sa ia modelul unor tari precum Franta sau Canada si sa-si faca singuri un Fond de asigurari. Din acesta se dau despagubiri pentru diferenta de venit, nu pentru diferenta de productie. Adica, se face media incasarilor pe 3 ani din ultimii 5 ani (se elimina cel mai bun si cel mai prost an) si se stabileste suma pe care fermierul a incasat-o pe o anumita cultura. In anul in care are loc o calamitate, fermierul respectiv face o instiintare catre comisia judeteana care se ocupa de acest Fond. Specialistii sai vin si constata ca, la data respectiva, pe o anumita raza, a avut loc fenomenul si s-a diminuat productia cu un anumit procent. Dupa ce productia se vinde, pe baza documentelor se fac calcule prin care se dovedeste ca fermierul a avut incasari mai mici decat media ultimilor 5 ani. Iar administratorul Fondului se angajeaza sa-i restituie diferenta pana la 80%.
La acest Fond contribuie atat fermierii, printr-o cotizatie stabilita pe hectar, cat si statul. Comisia Europeana si-a exprimat si ea intentia de a contribui cu jumatate din suma care se strange. Fondul acesta ar avea un dublu rol: i-ar tine pe agricultori in viata in momente cand natura se intoarce impotriva lor si i-ar stimula pe fermieri sa investeasca. Pentru ca banii respectivi ar putea fi folositi in anumite domenii, ca sa iasa si profit. Iar in momentele cand ar fi nevoie, ar fi acordati fermierilor drept despagubiri. Banii din acest Fond pot fi administrati fie de stat, fie de organizatiile de fermieri sau de fonduri speciale de investitii, care au manageri specializati.
Contributia fermierilor la acest Fond de risc se face proportional cu numarul de hectare. Despagubirea se face dupa acelasi principiu. Asa ca nu se pune problema ca un fermier mic sau mijlociu sa nu poata suporta contributia. Nu cred ca este un efort prea mare sa platesti 5-10 euro pe hectar. Mai ales ca te protejezi cu acesti bani de momente dificile, cand ai putea sa pierzi afacerea.
Pana acum, in Romania nu s-au pus bazele unui astfel de proiect. Cred ca primul care trebuie sa aiba o astfel de initiativa este Ministerul Agriculturii. Fie ca ne place sau nu sa recunoastem, noi, fermierii, nu suntem organizati inca suficient de bine ca sa avem astfel de initiative. Este un proiect de anvergura, nu se poate face fara sprijinul MADR. In plus, asa cum Comisia Europeana este dispusa sa vina cu bani pentru un astfel de fond, si MADR ar putea sa puna un euro la fiecare euro pus de fermieri.
La cum evolueaza conditiile climaterice in ultima perioada, daca nu ne asumam un astfel de proiect, viitorul agricultorilor poate fi sumbru.
Trebuie sa gasim o forma sa ne protejam noi insine. Nu cred ca ne vor purta altii de grija mai bine ca noi!