Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Alegerile pentru Camerele Agricole se amana cu 6 luni

G. Glaman nu exclude o plangere în contencios administrativ împotriva ministrului

Ministerul Agriculturii a pregatit un proiect de Ordonanta de Urgenta prin care se amana alegerile pentru Camerele Agricole. Conform acestei noi reglementari, termenul la care se vor organiza alegerile pentru constituirea Camerelor Agricole se proroga cu 6 luni de la data intrarii în vigoare a ordonantei de urgenta.
In expunerea de motive se arata ca trebuie evitata suprapunerea campaniei privind alegerea membrilor Camerelor Agricole judetene cu perioada de desfasurare a campaniei electorale si a alegerilor parlamentare care vor avea loc pe 9 decembrie 2012.
Comitetul National de Initiativa a depus o plangere administrativa prealabila prin care solicita emiterea de urgenta a Ordinului privind alocarea sumelor necesare organizarii alegerilor. "Membrii Comitetului m-au mandat sa fac o plangere prealabila catre ministrul Agriculturii, în legatura cu faptul ca nu s-a semnat ordinul pentru suma necesara alegerilor. Urmeaza o plangere în contencios administrativ", spune Gheorghe Glaman, presedintele CNI

Potrivit lui Glaman, alegerile au fost amanate dintr-o sumedenie de interese. Odata cu începerea activitatii Camerelor Agricole, emiterea certificatelor de producator se va transfera de la Primarii catre Camere. De aceea, multi primari sunt nemultumiti. Impotriva ar fi si unele ONG-uri, deoarece Camerele ar urma sa preia extensia si formarea profesionala. "Exista ONG-uri de apartament care încaseaza milioane de euro dintr-o formare profesionala îndoielnica". Angajatii si conducerea actualelor Camerele Agricole Judetene (create pe structura fostelor OJCA) sunt si ei dusmani ai viitoarelor Camere Agricole. "Actualele CAJ-uri sunt aservite unui partid sau altuia. Exista un sistem de angajare pe baza nepotismului."

S-au înscris 3.200 de candidati
Perioada de depunere a candidaturilor pentru Camerele Agricole Judetene s-a încheiat. S-a facut si tragerea la sorti a ordinii candidatilor pe buletine. Datele centralizate de CNI arata ca interesul pentru un loc în Camera a fost mare: media la nivel national este de 3 candidati pentru un loc.
Gheorghe Glaman spune ca atributiile Comitetului s-au încheiat. "Nu avem bani sa ne ocupam de tiparirea buletinelor de vot, de stampile etc. Sunt depuse 3.191 de candidaturi. A fost o munca intensa, voluntara, în tot acest rastimp."

Din totalul celor 3191 de candidaturi, 453 sunt ale fermierilor, iar 360 ale fermierilor pana în 30 de ani.
Numarul institutiilor de învatamant este 99. Alti 81 de candidati sunt reprezentanti ai colegiului medicilor veterinari, 42 de la ocoalele silvice si composesorate, 172 de la cooperative agricole, 110 de la sindicate, 110 patronate, iar de la asociatii agricole si conexe 1.733.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."