Din 1996, specia Diabrotica virgifera virgifera LeConte - Viermele vestic al radacinilor de porumb, a patruns în Romania. De unde intrat in Romania, de la sarbi sau unguri, nu are prea multa importanta, pentru ca daunatorul s-a adaptat conditiilor din tara noastra, s-a raspandit spre est si a început sa faca pagube, poate mai putin spectaculoase ca cele produse de ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau alti daunatori de importanta economica, din Romania.

Ignorat la început, urmarindu-i-se raspandirea, mai apoi, inclus pe lista daunatorilor de carantina, daunatorul a ramas sa fie controlat în jumatatea de vest a Romaniei, de cei interesati, adica de fermieri, institutiile statului, ministerul de resort urmarind numai evolutia daunatorului pe restul teritoriului Romaniei. In conditiile în care daunatorul este prezent în jurul Bucurestiului, este necesar ca fermierii din toata zona de sud-est a Romaniei, sa poata identifica prezenta daunatorului, fara sa mai astepte inspectorii fitosanitari sau interventia institutiilor statului, sa ia toate masurile necesare pentru a preveni aparitia daunatorului, cresterea populatiilor si implicit pagubele în cultura de porumb. Este nevoie asadar de o instruire a fermierilor (mici si mari), astfel încat pe baza observatiilor proprii, în propriile culturi de porumb sa recunoasca eventuala prezenta a daunatorului, asumandu-si foloasele si riscurile decizilor luate în cunostinta de cauza. Bineînteles ca fermierii nu trebuie sa se astepte la subventii pentru controlul daunatorului, eventual sa evite sau sa aplice masurile impuse de legislatia fitosanitara, în cazul în care daunatorul este semnalat în campurile lor.

Recunoasterea daunatorului
Adultii de Diabrotica zboara în culturile de porumb din iunie pana în octombrie. Aparitia în masa se înregistreaza începand cu prima jumatatea lunii iulie si se continua în august. Ei sunt mai activi dupa 2-3 ore de la rasaritul soarelui si cu 2-3 ore înainte de apus. Incepand din prima jumatate a lunii iulie, adultii se pot gasi pe frunzele plantelor de porumb, apoi la înflorirea porumbului, adultii se hranesc cu polen, sau cu matasea abia aparuta. Adultul are corpul de culoare galbena spre verde, si prezinta dimorfism sexual (femela se poate deosebi de mascul prin aspectul exterior).
Femela are corpul de 4,2 - 6,8 mm lungime, de culoare galbena pana la verde, iar pe elitre prezinta trei benzi longitudinale care se pot contopi. Antenele sunt mai scurte decat corpul, reprezentand circa 3/4 din lungimea acestuia. Abdomenul este ascutit la extremitatea sa. Masculul are corpul de 4,4-6,6 mm lungime cu antene mai lungi decat corpul. Elitrele au culoare neagra sau cel putin mai întunecata, în jumatatea anterioara, iar abdomenul este rotunjit terminal.
Larva (care se dezvolta în sol), se hraneste cu radacini de porumb sau alte Poaceae, fiind subtire, alungita, de culoare alba cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm.
La aparitie (la sfarsitului lui mai, începutul lui iunie), larvele cauta radacinile plantelor de porumb, putandu-se deplasa pana la 0,5 m, iar daca nu le gasesc, mor. Solul compact favorizeaza mortalitatea, în timp ce umiditatea solului permite o supravietuire crescuta. Larvele proaspat iesite din ou supravietuiesc fara sursa de hrana cateva zile (3 zile fara hrana determina supravietuirea a 4,7% din larve, iar o zi provoaca moartea a 55% din larvele neonate).

Combaterea daunatorului
Principala masura prin care se evita aparitia, cresterea populatiilor daunatorului si aparitia pagubelor, este evitarea monoculturii.
Monocultura de porumb face sa creasca foarte mult populatia daunatorului, iar rotatia sa o reduca considerabil, de aceea se recomanda rotatia de patru ani. Un rol important în combatere îl prezinta si metodele agrofitotehnice, care prin rotatia culturii si diferite practici agricole, favorizeaza cresterea radacinilor, si micsoreaza pagubelor produse de atacul larvelor.

Seceta si semanatul tardiv favorizeaza aparitia atacului de Diabrotica virgifera, în timp ce semanatul timpuriu si existenta unor precipitatii frecvente nu favorizeaza aparitia daunatorului. Precipitatiile din lunile iunie-august refac sistemul radicular atacat de larvele, în timp ce temperaturile scazute, însotite eventual de precipitatii în luna mai, împiedica distrugerea plantelor de porumb de la rasarire pana în faza de 5 frunze.

În cazul acestei specii, atacul larvelor prezinta importanta economica, iar atacul adultilor este important numai în loturile de hibridare unde distruge organele florale (la porumbul pentru consum o densitate de peste 20 adulti/stiulete nu reduce semnificativ productia). De asemenea, precipitatiile din vara toamna, favorizeaza depunerea si supravietuirea oualor depuse. Un numar mare de plante la hectar, favorizeaza dezvoltarea populatiei speciei, dar în acelasi timp prin scaderea presiunii exercitata de daunator asupra unei plante (scade densitatea larvelor/ planta), creste procentul de supravietuire a plantelor.

Fertilizarea contribuie la dezvoltarea si regenerarea sistemului radicular atacat, astfel ca daunatorul nu mai provoaca pierderi asa de mari. Lucrarile solului contribuie la reducerea populatiei daunatorului, prin punerea în contact a oualor si larvelor cu zone aerisite si uscate ce determina o mortalitate sporita. Solurile nisipoase sau usoare de obicei creeaza mai multe probleme din punct de vedere al daunatorului decat alte tipuri de sol.

În situatia în care este necesar, se aplica insecticide pentru combaterea larvelor sau adultilor, exista 2 strategii de combatere: aplicarea insecticidelor de sol în momentul semanatului sau atunci cand se executa prima prasila; combaterea adultilor prin aplicarea insecticidelor care determina scaderea populatiei si implicit a depunerii oualor, ceea ce determina scaderea efectivului de larve sub pragul economic de daunare. Aplicarea insecticidelor de sol se impune în functie de nivelul de infestare a solului, tipul de sol si tehnologia de cultura aplicata.
Odata ce daunatorul a aparut si produce probleme, de baza în combaterea daunatorului ramane tot aplicarea metodelor chimice, iar în practica se aplica combaterea adultilor ce se realizeaza numai în anumiti ani, sau atunci cand se urmareste combaterea daunatorului pe suprafete întinse, fiind bazata pe monitorizare, integrandu-se în conceptia de combatere integrata a daunatorului.

Reglementarile Ordinul Ministrului (MAPDR) nr. 102/ 21 Februarie 2006 - referitor la masurile de urgenta pentru a preveni raspandirea în Romania a daunatorului Diabrotica virgifera Le Conte, abrogat pe 29 august 2008 de Dacian Ciolos, presupun monitorizarea daunatorului si aplicarea acelor masuri care, în final sa duca la stoparea extinderii arealului daunatorului sau chiar la eradicarea acestuia din zonele în care a fost semnalat.

Este de subliniat faptul, ca în Romania sunt omologate insecticide pentru combaterea daunatorului, a stadiului de adult si de larva.
Se cunoaste fenomenul de rezistenta si se cultiva hibrizi sau linii rezistente, cu referire la abundenta sistemului radicular sau la capacitatea sa de refacere.

Pentru combaterea acestei specii, s-au realizat în lume (prin metode sofisticate de inginerie genetica s-a introdus în genomul porumbului o gena de la Bacillus thuringiensis f. tenebrionides), de mari firme, hibrizi modificati genetic, rezistenti la atacul daunatorului. Cultivarea acestora este raspandita foarte mult în diferite state ale lumii (în special în SUA), dar este limitata drastic în EU, inclusiv în Romania.


prof. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti